RUMINÁ vb. I. intr. 1. (Liv.; despre animale) A rumega. 2. tr. (Fig.) A medita asupra unui fapt. [Cf. fr. ruminer, it. ruminare].
(Dicţionar de neologisme)
RUMINÁ vb. tr. 1. (despre animale) a rumega. 2. (fig.) a medita asupra unui fapt. (< fr. ruminer, lat. ruminare)
(Marele dicţionar de neologisme)
ruminá vb. ind. prez. 3 sg. şi pl. rumineáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
RUMINÁ vb. v. rumega.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionar de neologisme)
RUMINÁ vb. tr. 1. (despre animale) a rumega. 2. (fig.) a medita asupra unui fapt. (< fr. ruminer, lat. ruminare)
(Marele dicţionar de neologisme)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
RUMINÁ vb. v. rumega.
(Dicţionar de sinonime)