ruteniu dex - definiţie, sinonime, conjugare

ruteniu

RUTÉNIU s.n. Element chimic, metal alb-argintiu din familia platinei, cu duritate foarte mare, care se întrebuinţează la fabricarea filamentului pentru lămpile cu incandescenţă. – Din fr. ruthénium.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

RUTÉNIU n. Metal dur, de culoare albă-argintie, casant, întrebuinţat, în formă de aliaje, în electronică şi în giuvaiergie. /<fr. ruthénium
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

RUTÉNIU s.n. Metal cenuşiu asemănător cu platina, foarte refractar, casabil şi greu fuzibil, întrebuinţat la fabricarea filamentului pentru becurile electrice. [Pron. -niu. / < fr. ruthénium].
(Dicţionar de neologisme)

RUTÉNIU s. n. metal cenuşiu, asemănător cu platina, foarte refractar, casabil şi greu fuzibil, folosit la elaborarea unor aliaje, pentru contacte electrice etc. (< fr. ruthénium)
(Marele dicţionar de neologisme)

ruténiu s. n. [-niu pron. -niu], art. ruténiul; simb. Ru
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: ru rut rute ruten ruteni

Cuvinte se termină cu literele: iu niu eniu teniu uteniu