râmă
RẤMĂ, râme, s.f. Vierme anelid cu corpul lung, de culoare roşcată, care trăieşte în pământ sau pe sub pietre, hrănindu-se cu pământ bogat în resturi vegetale (Lumbricus terrestris). – Din râma.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
RÂM//Ă ~e f. Vierme cu corpul lung şi subţire, inelat, de culoare roşcată, care trăieşte în pământ, hrănindu-se cu resturi vegetale, şi care apare la suprafaţă după ploaie. /v. a râma
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
râmă s. f., g.-d. art. râmei; pl. râme
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
RÂM//Ă ~e f. Vierme cu corpul lung şi subţire, inelat, de culoare roşcată, care trăieşte în pământ, hrănindu-se cu resturi vegetale, şi care apare la suprafaţă după ploaie. /v. a râma
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar ortografic al limbii române)