răscroitură

RĂSCROITÚRĂ, răscroituri, s.f. Răscroială. [Pr.: -cro-i-] – Răscroi + suf. -tură.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

răscroitúră s. f. (sil. -cro-i-), g.-d. art. răscroitúrii; pl. răscroitúri
(Dicţionar ortografic al limbii române)

Sinonime:
RĂSCROITÚRĂ s. v. răscroială.
(Dicţionar de sinonime)

Cuvinte care încep cu literele: ra ras rasc rascr rascro

Cuvinte se termină cu literele: ra ura tura itura oitura