RĂVĂŞÍ, răvăşesc, vb. IV. Tranz. A face dezordine; a împrăştia, a răscoli. ♦ Fig. A tulbura adânc sufleteşte; a dezorienta. – Cf. scr. r o v a š i t i.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
răvăşí vb., ind. prez. l sg. şi 3 pl. răvăşésc, imperf. 3 sg. răvăşeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. răvăşeáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
RĂVĂŞÍ vb. 1. v. deranja. 2. (pop.) a vrăfui, (înv. si reg.) a scorbeli. (Nu mai ~ lucrurile, cărţile!)
(Dicţionar de sinonime)
RĂVĂŞÍ vb. v. răscoli.
(Dicţionar de sinonime)
Antonime:
A răvăşi ≠ a aranja
(Dicţionar de antonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
răvăşí vb., ind. prez. l sg. şi 3 pl. răvăşésc, imperf. 3 sg. răvăşeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. răvăşeáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
RĂVĂŞÍ vb. 1. v. deranja. 2. (pop.) a vrăfui, (înv. si reg.) a scorbeli. (Nu mai ~ lucrurile, cărţile!)
(Dicţionar de sinonime)
RĂVĂŞÍ vb. v. răscoli.
(Dicţionar de sinonime)
Antonime:
A răvăşi ≠ a aranja
(Dicţionar de antonime)