răzor dex - definiţie, sinonime, conjugare

răzor

[Sinonime]
RĂZÓR1, răzoare, s.n. 1. Fâşie îngustă de pământ nelucrat, servind drept hotar şi potecă între două ogoare; hat. 2. Loc arat; ogor. 3. Strat de flori sau de legume în grădini; brazdă. 4. Cărăruie (într-o grădină). – Din bg. razor.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

RĂZÓR2, răzoare, s.n. 1. Arc de trăsură. 2. Drug de metal pentru străpungerea gheţii în vederea pescuitului. – Din fr. ressort (prin apropiere de răzor1).
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

RĂZ//ÓR ~oáre n. pop. 1) Fâşie îngustă de pământ nelucrat, care desparte localităţi sau terenuri de pământ; hotar; hat. 2) Fâşie îngustă de pământ mai ridicată, pe care se seamănă legume sau flori; strat; vatră. 3) pop. Loc de pe un teren arat, unde se alătură ultimele două brazde trase în sens opus. /<bulg. razor
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

RĂZ//ÓR2 ~oáre n. 1) Arc de trăsură. 2) Drug de metal cu care se sparge gheaţa pentru a pescui. /<fr. ressort
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

răzór (răzoáre), s.f. – 1. Hotar, hat. – 2. Cărăruie între două ogoare. – 3. Loc arabil, ogor cu formă regulată şi delimitat de cărări. – 4. (Înv.) Teren adaptat pentru o moară de apă. – Var. rozor. Bg., sb. razor (Miklosich, Slaw. Elem., 42; Cihac, II, 311; Conev 68), din sl. razorati „a ara”, cf. ceh. rozor, pol. rozora. Der. din lat. radiolus (Giuglea, Dacor., I, 496) este improbabilă. – Der. răzori, vb. (a face răzor; a despărţi, a separa; a marca).
(Dicţionarul etimologic român)

răzór (hat, ogor, cărăruie, arc de trăsură, drug de metal) s. n., pl. răzoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
RĂZÓR s. 1. v. hat. 2. brazdă, strat, (rar) postată, (înv. si reg.) tablă. (~ de flori, de legume.)
(Dicţionar de sinonime)

RĂZÓR s. v. arătură, câmp, ogor, ţarină.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ra raz razo

Cuvinte se termină cu literele: or zor azor