RĂŞPĂLUÍ, răşpăluiesc, vb. IV. Tranz. A prelucra suprafeţele corpurilor metalice sau nemetalice cu raşpelul; a pili, a răzui; p. ext. a zgâria. – Raşpel + suf. -ui.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A RĂŞPĂLU//Í ~iésc tranz. (obiecte de lemn, de metal, de piele etc.) A prelucra cu raşpelul. /raspel + suf. ~ui
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
răşpăluí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. răşpăluiésc, imperf. 3 sg. răşpăluiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. răşpăluiáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
RĂŞPĂLUÍ vb. v. pili.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A RĂŞPĂLU//Í ~iésc tranz. (obiecte de lemn, de metal, de piele etc.) A prelucra cu raşpelul. /raspel + suf. ~ui
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
RĂŞPĂLUÍ vb. v. pili.
(Dicţionar de sinonime)