săcrăți

SACRÁT¹, -Ă, sacraţi, -te, adj. (Anat.) Sacral¹. – Din fr. sacré.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SACRÁT², -Ă, sacraţi, -te, adj. (Livr.) Sfinţit, sfânt. – Din fr. sacré.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SACRÁT, -Ă adj. sacral². (< fr. sacré)
(Marele dicţionar de neologisme)

sacrát (privitor la sacrum, sfânt) adj. m. (sil. -crat), pl. sacráţi; f. sg. sacrátă, pl. sacráte
(Dicţionar ortografic al limbii române)

săcrăţí, săcrăţésc, vb. IV refl. (reg.) a se supăra; a i se acri (de ceva sau de cineva).
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)

---

Sinonime:
SACRÁT adj. (ANAT.) sacral. (Regiunea ~.)
(Dicţionar de sinonime)

SACRÁT adj. v. canonizat, sacru, sfinţit, sfânt.
(Dicţionar de sinonime)