săculete dex - definiţie, sinonime, conjugare
SĂCULÉŢ, săculeţe, s.n. Diminutiv al lui sac; săculeţ, săcuşor. ♦ Sedilă2. – Sac + suf. -uleţ.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SĂCULÉŢ ~e n. 1) (diminutiv de la sac) Sac mic (de celofan sau alt material), folosit pentru împachetarea cumpărăturilor; pachet. 2) pop. Traistă din pânză foarte rară pentru scurs brânza. /sac + suf. ~uleţ
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

săculéţ s. n., pl. săculéţe
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
SĂCULÉŢ s. 1. săcuşor, (franţuzism) saşeu, (înv. şi reg.) săculteţ, (reg.) săcăteu, săcui, săcuieţ, săculteaţă, săcuţ, tăbeică, tăbâltoc, (prin Ban.) bătăcui, (prin Olt. şi Transilv.) săcotei, (prin Munt. şi Olt.) săculete, (prin Mold. şi Bucov.) tăbuieţ, tăfâlcă, (Mold.) ţoşcă. (Un sac mic sau un ~.) 2. traistă, (reg.) jacă. (~ cu merinde.) 3. sedilă, (reg.) sac, săcui, săcuieţ, săculete, scurgătoare, zăgârnă. (~ pentru scurs brânza.)
(Dicţionar de sinonime)

SĂCULÉŢ s. v. scrot.
(Dicţionar de sinonime)

SĂCULÉTE s. v. săculeţ, săcuşor, sedilă.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: sa sac sacu sacul sacule

Cuvinte se termină cu literele: te ete lete ulete culete