sădire dex - definiţie, sinonime, conjugare
SĂDÍ, sădésc, vb. IV. Tranz. A introduce în pământ răsaduri, puieţi etc. pentru a prinde rădăcini şi a se dezvolta; a planta ♦ A semăna. – Din sl. saditi.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SĂDÍRE, sădiri, s.f. Acţiunea de a sădi şi rezultatul ei; sădit. – V. sădi.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A SĂD//Í ~ésc tranz. (butaşi, puieţi, răsad etc.) A pune în pământ îngropând rădăcina; a planta. /<sl. saditi
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

sădí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. sădésc, imperf. 3 sg. sădeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. sădeáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

sădíre s. f., g.-d. art. sădírii; pl. sădíri
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
SĂDÍ vb. v. planta.
(Dicţionar de sinonime)

SĂDÍ vb. v. aşeza, constitui, crea, ctitori, fixa, funda, instala, institui, înfiinţa, întemeia, opri, organiza, stabili, statornici.
(Dicţionar de sinonime)

SĂDÍRE s. v. plantare.
(Dicţionar de sinonime)

SĂDÍRE s. v. plantaţie.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: sa sad sadi sadir

Cuvinte se termină cu literele: re ire dire adire