săgetător dex - definiţie, sinonime, conjugare

săgetător

[Sinonime]
SĂGETĂTÓR, -OÁRE, săgetători, -oare, adj., s.m. I. Adj. 1. Care săgetează, care trimite săgeţi. ♦ (Substantivat, în superstiţii) Fiinţă imaginară, duh necurat care provoacă boala numită săgetătură. ♦ Fig. (Despre ochi, privire etc.) Pătrunzător, scrutător, tăios. ♦ Fig. (Despre cuvinte, judecăţi, aluzii etc.) Plin de ironie, satiric, usturător. 2. Fig. (Despre mişcări) Iute, repede (şi în linie dreaptă). II. S.m. 1. Arcaş. 2. (Art.) Numele popular al unei constelaţii; al nouălea semn al zodiacului, reprezentând un om sau un centaur trăgând cu arcul. – Săgeta + suf. -ător.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SĂGETĂT//ÓR1 ~oáre (~óri, ~oáre) 1) Care săgetează. 2) fig. (despre ochi, priviri, vorbe) Care parcă străpunge; pătrunzător; ager; ascuţit. /a săgeta + suf. ~tor
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

SĂGETĂTÓR2 ~i m. 1) Persoană care trage cu arcul; arcaş. 2) la sing. art. pop. Constelaţie din emisfera australă; arcaşul. ♢ Zodia ~ului unul din cele douăsprezece sectoare ale zodiacului. /a săgeta + suf. ~tor
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

Săgetătórul s. pr. m. art.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

săgetătór adj. m., s. m., pl. săgetătóri; f. sg. şi pl. săgetătoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
SĂGETĂTÓR s. 1. v. arcaş. 2. (ASTRON.; n.pr.; art.) Arcaşul (art.). (~ul este numele unei constelaţii.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: sa sag sage saget sageta

Cuvinte se termină cu literele: or tor ator tator etator