săpătoare dex - definiţie, sinonime, conjugare
SĂPĂTÓR, -OÁRE, săpători, -oare, subst. 1. S.m. şi f. Persoană care se ocupă cu săpatul, care munceşte cu sapa1. 2. S.m. Persoană care sapă în lemn, în piatră etc. 3. S.f. Maşină de săpat. – Săpa + suf. -ător.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SĂPĂT//ÓR1 ~oáre n. Maşină de săpat. /a săpa + suf. ~ător
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

SĂPĂTÓR2 ~i m. 1) Persoană care lucrează cu sapa. 2) Muncitor specializat în operaţii de săpare (în piatră, lemn etc.). /a săpa + suf. ~ător
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

săpătoáre (persoană) s. f., g.-d. art. săpătoárei; pl. săpătoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)

săpătoáre (maşină) s. f., g.-d. art. săpătórii; pl. săpătóri
(Dicţionar ortografic al limbii române)

săpătór s. m., pl. săpătóri
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
SĂPĂTOÁRE s. v. cazma, hârleţ, rariţă.
(Dicţionar de sinonime)

SĂPĂTÓR s. (franţuzism) sapeur, (înv.) săpaş. (E ~ de meserie.)
(Dicţionar de sinonime)

SĂPĂTÓR s. v. gravor, gropar, sculptor.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: sa sap sapa sapat sapato

Cuvinte se termină cu literele: re are oare toare atoare