sărare dex - definiţie, sinonime, conjugare
SĂRÁ, sărez, vb. I. Tranz. A pune sau a presăra sare în alimente sau în mâncăruri, cu scopul de a le potrivi gustul sau pentru a le conserva. ♢ Expr. A-şi săra inima = a simţi o satisfacţie în urma unei răzbunări sau a înfrângerii unui adversar. ♦ Tranz. şi refl. A da sau a căpăta un gust (mai) sărat. [Prez. ind. şi: sar] – Lat. salare.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SĂRÁRE s.f. Acţiunea de a săra; sărat1. – V. săra.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SĂRÁR, (1) sărare, s.n., (2) sărari, s.m. 1. S.n. (Rar) Vas mic de pământ în care se păstrează sarea. ♦ (Reg.) Solniţă. 2. S.m. (În trecut) Negustor ambulant de sare. – Sare + suf. -ar.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A SĂR//Á ~éz tranz. (mâncăruri, alimente) A trata cu sare (pentru a da un gust bun sau pentru a conserva). ♢ A-şi ~ inima a se linişti în urma unei răzbunări. /<lat. salare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE SĂR//Á se ~eáză intranz. (despre alimente puse la conservare) A căpăta gust de sare. /<lat. salare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

sărá vb., ind. prez. 1 sg. săréz, 3 sg. şi pl. săreáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

săráre s. f., g.-d. art. sărării
(Dicţionar ortografic al limbii române)

sărár (persoană) s. m., pl. sărári
(Dicţionar ortografic al limbii române)

sărár (obiect) s. n., pl. săráre
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
SPIRT DE SÁRE s. v. acid clorhidric.
(Dicţionar de sinonime)

SARE DE MĂCRÍŞ s. v. oxalat acid de potasiu.
(Dicţionar de sinonime)

SARE DE CENÚŞĂ s. v. carbonat de potasiu, potasă.
(Dicţionar de sinonime)

SĂRÁ vb. v. saliniza.
(Dicţionar de sinonime)

SĂRÁRE s. 1. v. sărat. 2. v. salinizare. (~ apelor mării.)
(Dicţionar de sinonime)

SĂRÁR s. v. solniţă.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: sa sar sara sarar

Cuvinte se termină cu literele: re are rare arare