sablator

SABLATÓR, -OÁRE, sablatori, -oare, s.m. şi f. Muncitor calificat în sablare. – Sabla + suf. -tor.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SABLAT//ÓR ~oáre (~óri, ~oáre) m. şi f. Muncitor specializat în lucrări de sablare. /a sabla + suf. ~tor
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

sablatór s. m., pl. sablatóri
(Dicţionar ortografic al limbii române)