sabotare dex - definiţie, sinonime, conjugare
SABOTÁ, sabotez, vb. I. Tranz. A împiedica (prin uneltiri) bunul mers al unei acţiuni; spec. a frâna intenţionat desfăşurarea normală a unui proces de producţie. – Din fr. saboter.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SABOTÁRE, sabotări, s.f. Acţiunea de a sabota şi rezultatul ei. – V. sabota.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A SABOT//Á ~éz tranz. (acţiuni colective, situaţii, lucruri etc.) A împiedica printr-un act de sabotaj. ~ negocierile. /<fr. saboter
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

SABOTÁ vb. I. tr. 1. A împiedica, a submina, a frâna în ascuns realizarea unui lucru, a unei acţiuni; a împiedica intenţionat buna desfăşurare a unei activităţi, a procesului de producţie. 2. A ciopli, a cresta oblic traversele de cale ferată pentru fixarea şinelor. [< fr. saboter].
(Dicţionar de neologisme)

SABOTÁRE s.f. Acţiunea de a sabota şi rezultatul ei; sabotaj. [< sabota].
(Dicţionar de neologisme)

SABOTÁ vb. tr. 1. a împiedica, a submina, a frâna intenţionat buna desfăşurare a unei activităţi, a procesului de producţie. 2. a ciopli, a cresta traversele de cale ferată pentru fixarea şinelor. (< fr. saboter)
(Marele dicţionar de neologisme)

sabotá vb., ind. prez. 1 sg. sabotéz, 3 sg. şi pl. saboteáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

sabotáre s. f., g.-d. art. sabotării; pl. sabotări
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
SABOTÁRE s. v. sabotaj.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: sa sab sabo sabot sabota

Cuvinte se termină cu literele: re are tare otare botare