sacrilege dex - definiţie, sinonime, conjugare
SACRILÉG, -Ă, sacrilegi, -ge, adj. (Livr.) Care săvârşeşte un sacrilegiu; p. ext. nelegiuit. – Din lat. sacrilegus.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SACRILÉ//G ~gă (~gi, ~ge) şi substantival livr. Care comite un sacrilegiu. /<lat. sacrilegus, fr. sacrilege
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

SACRILÉGE adj. f. v. sacrileg.
(Dicţionarul limbii române moderne)

SACRILÉG, -Ă adj., s.m. şi f. (Cel) care săvârşeşte un sacrilegiu; nelegiuit, blestemat. [< lat. sacrilegus < sacer – sacru, legere – a culege].
(Dicţionar de neologisme)

SACRILÉG, -Ă adj., s. m. f. (cel) care săvârşeşte un sacrilegiu; profanator; (p. ext.) nelegiuit, blestemat. (< lat. sacrilegus)
(Marele dicţionar de neologisme)

sacrilég adj. m. (sil. -cri-), pl. sacrilégi; f. sg. sacrilégă, pl. sacrilége
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
SACRILÉG adj. v. infam, josnic, mişel, mişelesc, mizerabil, mârşav, nedemn, nelegiuit, nemernic, netrebnic, ruşinos, scelerat, ticălos.
(Dicţionar de sinonime)

SACRILÉG adj, s. v. pângăritor, profanator.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: sa sac sacr sacri sacril

Cuvinte se termină cu literele: ge ege lege ilege rilege