saftian

SĂFTIÁN s.n. v. saftian.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SAFTIÁN, saftianuri, s.n. Piele subţire şi fină de capră (sau de oaie, de viţel), din care se confecţionează articole de marochinărie şi de galanterie. [Pr.: -ti-an. – Var.: safián, (reg.) săftián, seftián s.n.] – Din tc. sahtiyan.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SAFTIÁN ~uri n. Piele subţire şi fină de capră sau de oaie, obţinută printr-un proces complicat de tăbăcire, vopsită în diferite culori şi folosită la confecţionarea unor articole de galanterie şi de marochinărie. [Sil. -ti-an; Pl. şi saftiane] /<turc. sahtiyan
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

saftián (-nuri), s.n. – Piele subţire de capră, de oaie, de viţel pentru marochinărie. – Var. săftian, mr. săftiană. Tc. sahtian (Şeineanu, II, 306; Lokotsch 1769), cf. ngr. σαχτιάνι, alb. saftian.
(Dicţionarul etimologic român)

saftián s. n. (sil. -ti-an), (sorturi) pl. saftiánuri/saftiáne
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
SAFTIÁN s. marochin, (înv.) cordovan. (Carte legată în ~.)
(Dicţionar de sinonime)

SAFTIÁN s. v. carâmb, tureatcă.
(Dicţionar de sinonime)