saivan

SAIVÁN, saivane, s.n. 1. (Reg.) Adăpost de iarnă pentru oi (sau pentru vite); perdea. 2. (Înv.) Cort deschis, asemănător cu un baldachin, destinat domnitorului sau înalţilor demnitari. [Var.: săiván s.n.] – Din tc. sayvan.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SAIVÁN ~e n. 1) Adăpost de iarnă pentru oi sau pentru vite. 2) ist. Cort deschis destinat domnitorului sau înalţilor demnitari. [Sil. sai-] /<turc. sayvan
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

saiván (saiváne), s.n. – 1. Cort. – 2. (Mold., Dobr.) Şopron. – Var. săivan, seivan. Tc. sayvan (Şeineanu, II, 308), din per. sayeban, cf. bg. saivan.
(Dicţionarul etimologic român)

saiván s. n. (sil. sai-), pl. saiváne
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
SAIVÁN s. (reg.) colniţă. (~ pentru oi.)
(Dicţionar de sinonime)

SAIVÁN s. v. şopron, şură.
(Dicţionar de sinonime)