salamandră

SALAMÁNDRĂ, salamandre, s.f. Animal batracian asemănător cu şopârla, cu picioarele scurte şi îndreptate în lături şi cu pielea neagră pătată cu galben, care secretă o substanţă protectoare iritantă (Salamandra salamandra). – Din fr. salamandre, lat. salamandra.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SALAMÁNDR//Ă ~e f. Specie de batracian asemănător cu şopârla, cu pielea de culoare neagră, pătată cu galben, care elimină (când este în primejdie) un lichid otrăvitor. [G.-D. salamandrei; Sil. -man-dră] /<lat. salamandra, fr. salamandre
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

salamándră (salamándre), s.f. – Guşter (Salamandra maculosa). – Var. sălămîzdră, solomîzdră, şulemendriţă, şulumîndriţă. Mr. salamendră. Gr. σαλαμάνδρα (Tiktin; Diculescu, Elemente, 486; Puşcariu, Dacor., III, 819; REW 7523), probabil prin mgr., cf. bg. salamandra. Salamastră, s.f., (Dobr., curea, funie) trebuie să fie acelaşi cuvînt, cf. pentru semantism cele două sensuri ale lui năpîrcă.
(Dicţionarul etimologic român)

SALAMÁNDRĂ s.f. Batracian asemănător şopârlei, care trăieşte prin locuri umede şi întunecoase. [Cf. lat., gr. salamandra, fr. salamandre].
(Dicţionar de neologisme)

SALAMÁNDRĂ s. f. mic batracian, asemănător şopârlei, prin locuri umede şi întunecoase. (< fr. salamandre, lat. salamandra)
(Marele dicţionar de neologisme)

salamándră s. f., g.-d. art. salamándrei; pl. salamándre
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
SALAMÁNDRĂ s. (ZOOL.; Salamandra maculosa) (reg.) şopârlă.
(Dicţionar de sinonime)

SALAMÁNDRĂ s. v. şopârlă.
(Dicţionar de sinonime)

Cuvinte care încep cu literele: sa sal sala salam salama

Cuvinte se termină cu literele: ra dra ndra andra mandra