salvare dex - definiţie, sinonime, conjugare
SALVÁ, salvez, vb. I. Tranz. şi refl. A scăpa pe cineva sau a izbuti să scape singur dintr-o primejdie, dintr-o încurcătură etc. ♢ Expr. (Tranz.) A salva situaţia = a reuşi să îndrepte o situaţie grea, neplăcută; a face faţă unei situaţii. A salva aparenţele = a da unui lucru, unei situaţii etc. o înfăţişare capabilă să ascundă un rău lăuntric. – Din lat., it. salvare.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SALVÁRE, salvări, s.f. 1. Acţiunea de a (se) salva; (concr.) obiect, fiinţă, circumstanţă salvatoare. 2. Serviciu medical destinat să dea primul ajutor accidentaţilor sau bolnavilor care au nevoie de o intervenţie medicală urgentă. ♦ Vehicul special amenajat care transportă accidentaţi sau grav bolnavi la o instituţie spitalicească de urgenţă; ambulanţă. – V. salva.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A SALV//Á ~éz tranz. (fiinţe sau obiecte) A scoate dintr-o situaţie complicată; a scăpa. ♢ ~ situaţia a reuşi să facă faţă unei situaţii grele. /<lat., it. salvare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

SALV//ÁRE ~ări f. 1) v. A SALVA. 2) Serviciu medical de urgenţă. 3) Mijloc de transport special amenajat, care serveşte la acordarea ajutorului medical de urgenţă; ambulanţă. [G.-D. salvării] /v. a salva
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

salvá (salvéz, salvát), vb. – A scăpa, a se elibera. Lat. salvare (sec. XIX). – Der. salvă, s.f., din fr. salve; salvator, s.m., din lat. salvator (se.c XIX); salv-conduct, s.n., din fr. sauf-conduit; salvare, s.f. (scăpare; mîntuire; casă de ajutor).
(Dicţionarul etimologic român)

SALVÁ vb. I. tr. A scăpa, a scoate (pe cineva sau ceva) din primejdie, din încurcătură etc. ♦ A salva aparenţele = a face faţă; a ascunde realitatea prezentând numai aspectul voit. ♦ refl. A se scăpa singur dintr-o primejdie. [< lat. salvare, cf. it. salvare].
(Dicţionar de neologisme)

SALVÁRE s.f. 1. Acţiunea de a (se) salva; (concr.) obiect, fiinţă, circumstanţă salvatoare. 2. Serviciu medical care dă primul ajutor celor accidentaţi sau bolnavilor în stare foarte gravă. ♦ Camionetă, maşină special amenajată pentru transportul celor accidentaţi sau bolnavi, la un spital de urgenţă. [< salva].
(Dicţionar de neologisme)

SALVÁ vb. I. tr. a scăpa, a scoate din primejdie, din încurcătură etc. o a ~ aparenţele = a face faţă; a ascunde realitatea prezentând numai aspectul voit. II. refl. a se scăpa singur dintr-o primejdie. (< lat., it. salvare)
(Marele dicţionar de neologisme)

SALVÁRE s. f. 1. acţiunea de a (se) salva; fiinţă, circumstanţă salvatoare. 2. serviciu medical care dă primul ajutor celor accidentaţi sau bolnavilor. 3. camionetă pentru transportul celor accidentaţi sau bolnavi, la un spital de urgenţă. (< salva)
(Marele dicţionar de neologisme)

a chema salvarea expr. (glum., friz.) a încerca să oprească sângele dintr-o tăietură cu creion de alaun. (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)

salvá vb., ind. prez. 1 sg. salvéz, 3 sg. şi pl. salveáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

salváre s. f., g.-d. art. salvării; pl. salvări
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
SALVÁ vb. 1. v. scăpa. 2. v. elibera. 3. v. scoate. 4. v. mântui.
(Dicţionar de sinonime)

SALVÁRE s. 1. v. scăpare. 2. v. ambulanţă. 3. v. eliberare. 4. v. mântuire.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: sa sal salv salva salvar

Cuvinte se termină cu literele: re are vare lvare alvare