salvgardare

SALVGARDÁ, salvgardez, vb. I. Tranz. (Livr.) A apăra, a proteja, a lua sub ocrotire un bun moral, social etc. ♦ A salva. – Din fr. sauvegarder (după salva).
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SALVGARDÁRE s.f. (Livr.) Acţiunea de a salvgarda. – V. salvgarda.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A SALVGARD//Á ~éz tranz. (bunuri sociale, morale etc.) A lua sub ocrotire; a apăra; a proteja. /<fr. sauvegarder, it. salvaguardare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

SALVGARDÁ vb. I. tr. (Rar) A salva; a proteja, a lua sub ocrotirea sa. [Cf. fr. sauvegarder, it. salvguardare].
(Dicţionar de neologisme)

SALVGARDÁRE s.f. Acţiunea de a salvgarda; salvare; ocrotire; mântuire. [< salvgarda].
(Dicţionar de neologisme)

SALVGARDÁ vb. tr. a salva; a proteja, a lua sub ocrotirea sa. (fr. sauvegarder)
(Marele dicţionar de neologisme)

salvgardá vb. (sil. mf. salv-), ind. prez. 1 sg. salvgardéz, 3 sg. şi pl. salvgardeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

salvgardáre s. f. (sil. mf. salv-), g.-d. art. salvgardării; pl. salvgardări
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
SALVGARDÁ vb. v. apăra, feri, ocroti, păzi, proteja.
(Dicţionar de sinonime)

SALVGARDÁRE s. v. apărare, ferire, ocrotire, păzire, protejare.
(Dicţionar de sinonime)