SÁNDRĂ s.f. (Geol.) Câmpie constituită din nisip şi pietriş la periferia gheţarilor, în faţa morenelor frontale. [< germ. Sander, cf. sued. sander, island. sandur].
(Dicţionar de neologisme)
SÁNDRĂ s. f. câmpie din nisip şi pietriş la periferia gheţarilor, în faţa morenelor frontale. (< fr. sandre)
(Marele dicţionar de neologisme)
sándră s. f., pl. sándre
(Dicţionar ortografic al limbii române)
şándră, şándre, s.f. (reg.) construcţie primitivă de scânduri.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)
(Dicţionar de neologisme)
SÁNDRĂ s. f. câmpie din nisip şi pietriş la periferia gheţarilor, în faţa morenelor frontale. (< fr. sandre)
(Marele dicţionar de neologisme)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
şándră, şándre, s.f. (reg.) construcţie primitivă de scânduri.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)