sangulie

SANGULÍE, sangulii, s.f. (Înv. şi pop.) Ţesătură foarte fină (de mătase); năframă făcută din această ţesătură. – Et. nec.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SANGULÍ//E ~i f. înv. 1) Ţesătură foarte fină (de bumbac sau de borangic). 2) Broboadă confecţionată din astfel de ţesătură; maramă. /Orig. nec.
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

sangulíe (sangulíi), s.f. – Ţesătură subŢire, voal. Origine incertă. Poate de la un ngr. *συγγλουλιά, de la γοῦλα „gît” (după Scriban, din ngr. συγγάλυμμα „înveliş”).
(Dicţionarul etimologic român)

sangulíe s. f., art. sangulía, g.-d. art. sangulíei; pl. sangulíi, art. sangulíile
(Dicţionar ortografic al limbii române)