satâr dex - definiţie, sinonime, conjugare
SATẤR, satâre, s.n. 1. Cuţit mare de bucătărie, scurt, lat şi greu, pentru spart oase, pentru tocat carne etc. 2. Secure folosită în trecut ca armă de luptă sau ca unealtă a călăului. – Din tc. satir.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SATÂR ~e n. 1) Cuţit mare, cu lama lată şi grea, folosit în bucătărie. 2) înv. Secure de luptă cu care erau înarmaţi satârgiii. 3) Securea călăului. /<turc. satir
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

satîr (-re), s.n. – Cuţit mare, secure. – Mr. sătire. Tc. (arab.) satir (Şeineanu, II, 316; Lokotsch 1873; Ronzevalle 99), cf. ngr. σατήρι, alb. satër, bg. satăr.
(Dicţionarul etimologic român)

şatîr (-ri), s.m. – Gardă, slugă înarmată, scutier. – Var. satîr, satîrgiu, satîraş. Tc. şatir (Tiktin), confundat cu cuvîntul anterior.
(Dicţionarul etimologic român)

satâr s. n., pl. satâre
(Dicţionar ortografic al limbii române)

şatâr, şatâri, s.m. (înv.) slujitor care făcea parte din garda domnească.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)



Sinonime:
SATÂR s. 1. tocător. (~ de carne.) 2. v. secure.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: sa sat sata

Cuvinte se termină cu literele: ar tar atar