satană dex - definiţie, sinonime, conjugare
SATÁN s.m. v. satană.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SATÁNĂ, satane, s.f. 1. (Mai ales art.) Numele biblic al diavolului. 2. Întruchipare a răului, unealtă a răului. ♦ Termen injurios pentru oameni şi animale. [Var.: satán s.m.] – Din sl. satana.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SATÁN//Ă ~e f. 1) (în religia creştină) Fiinţă imaginară considerată drept spirit al răului; duşman principal al lui Dumnezeu şi al omenirii; drac; demon; sarsailă; diavol. 2) fig. Om sau animal cu apucături rele. [G.-D. lui Satana şi Satanei] /<sl. satana, ngr. Satanar, fr. satan
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

Satána s.m. – 1. Numele diavolului. – 2. (Arg.) Agent fiscal. – Var. Satan. Mr. sătina. Mgr. σατανᾶς, în parte prin sl. satana (Tiktin). – Der. satanesc, adj. (înv., satanic); satanic, adj., din fr. satanique.
(Dicţionarul etimologic român)

Satána s. pr. m., g.-d. art. lui Satána/Satánei
(Dicţionar ortografic al limbii române)

satánă s. f., g.-d. art. satánei; pl. satáne
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
SATÁNĂ s. 1. v. drac. 2. (art.) lucifer, scaraoţchi, tartor, (pop.) sarsailă, vătafu (art.), mamonul dracilor, michiduţă cel bătrân, (reg.) sarsaor. (~ e căpetenia dracilor.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: sa sat sata satan

Cuvinte se termină cu literele: na ana tana atana