scădea dex - definiţie, sinonime, conjugare
SCĂDEÁ, scad, vb. II. 1. Intranz. şi tranz. A (se) reduce, a (se) micşora, a (se) diminua, a descreşte sau a face să descrească (o cantitate, o valoare, un indice). ♢ Loc. adv. Pe scăzute = în curs de scădere. ♦ Intranz. (Despre intervale de timp) A se scurta. 2. Tranz. (Mat.) A efectua operaţia de scădere. Scade pe 15 din 28. ♦ A reţine o parte dintr-o sumă, înainte de a o achita. 3. Intranz. (Despre obiecte) A-şi micşora volumul, a se face mai mic, a se împuţina. ♦ (Despre râuri, mari) A-şi împuţina apa (prin evaporare), a-şi coborî nivelul, a se retrage de la ţărm. ♦ (Despre mâncăruri cu sos, cu zeamă) A-şi pierde apa sau o parte din apă prin fierbere; a se îngroşa. 4. Intranz. (Despre procese în desfăşurare) A slăbi în intensitate, în tărie; a descreşte. ♦ (Despre foc) A se potoli. ♦ (Despre voce, glas) A se coborî. 5. Intranz. (Despre soare, lună) A coborî spre apus, a începe să apună. – Lat. *excadere.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A SCĂDEÁ scad 1. intranz. 1) A deveni mai mic la număr, dimensiune sau intensitate; a se micşora; a se reduce; a se împuţina; a descreşte; a se diminua. 2) (despre lichide) A pierde din volum la fierbere (prin evaporare). 3) rar (despre aştri) A se lăsa spre orizont; a începe să apună. 2. tranz. (numere) A supune operaţiei de scădere. /<lat. excadere
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

scădeá (-ad, -ăzút), vb. – 1. A coborî, a reduce, a diminua, a descreşte. – 2. A împuţina. – 3. A descreşte luna. – 4. A decădea, a se strica. – 5. A lega, a îngroşa un sos. – 6. A sustrage, a scoate. – 7. A ajunge la scadenţă. – Mr. scad, scîdzui, scîdeari. Lat. excadĕre (Densusianu, Hlr., 169; Puşcariu 1536; REW 2944), cf. it. scadere, prov. escazer, fr. échoir (v. fr. escheer), v. sp. escaecer, port. esquecer. Ultimul sens este un împrumut modern din it. – Der. scădere, s.f. (reducere, diminuare; sustragere; lipsă, lacună); scăzămînt, s.n. (reducere; rabat, ieftinire); scăzător, s.m. (număr care se scade din altul); descăzut, s.m. (primul termen al unei scăderi). Der. neol. scadenţă, s.f., din it. scadenza; scadenţar, s.n. (registru în care se înscria scadenţele).
(Dicţionarul etimologic român)

scădeá vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. scad, 1 pl. scădém, 2 pl. scădéţi; conj. prez. 3 sg. şi pl. scádă; imper. 2 sg. scáde; part. scăzút
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
SCĂDEÁ vb. 1. v. descreşte. 2. v. micşora. 3. a se îngroşa. (Mâncarea a ~ mult.) 4. v. reduce. 5. v. îm-puţina. 6. (MAT.) (înv.) a deduce, a defalca, a scoate, a subtrahirui, a sustrage. (~ 7 din 10.) 7. v. împuţina. 8. v. ieftini. 9. a lăsa, a micşora, a reduce. (A mai ~ din preţ.) 10. a descreşte, a se mici, a se micşora, a se reduce, a se scurta. (Toamna, ziua ~, iar noaptea creşte.) 11. a coborî. (Temperatura a ~ în mod simţitor.) 12. v. atenua. 13. v. coborî. 14. a micşora, a reduce, (fig.) a îndulci. (I-a mai ~ pedeapsa, sentinţa.) 15. v. di-minua.
(Dicţionar de sinonime)

SCĂDEÁ vb. v. apune, asfinţi, chirci, coborî, decădea, degenera, dispărea, închirci, păgubi, pieri, pipernici, pleca, regresa, sfriji, zgârci.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
A (se) scădea ≠ a (se) aduna
(Dicţionar de antonime)

A scădea ≠ a (se) ridica, a (se) umfla, a (se) urca, a adăuga, a creşte, a spori,
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: sc sca scad scade

Cuvinte se termină cu literele: ea dea adea cadea