scădere dex - definiţie, sinonime, conjugare
SCĂDEÁ, scad, vb. II. 1. Intranz. şi tranz. A (se) reduce, a (se) micşora, a (se) diminua, a descreşte sau a face să descrească (o cantitate, o valoare, un indice). ♢ Loc. adv. Pe scăzute = în curs de scădere. ♦ Intranz. (Despre intervale de timp) A se scurta. 2. Tranz. (Mat.) A efectua operaţia de scădere. Scade pe 15 din 28. ♦ A reţine o parte dintr-o sumă, înainte de a o achita. 3. Intranz. (Despre obiecte) A-şi micşora volumul, a se face mai mic, a se împuţina. ♦ (Despre râuri, mari) A-şi împuţina apa (prin evaporare), a-şi coborî nivelul, a se retrage de la ţărm. ♦ (Despre mâncăruri cu sos, cu zeamă) A-şi pierde apa sau o parte din apă prin fierbere; a se îngroşa. 4. Intranz. (Despre procese în desfăşurare) A slăbi în intensitate, în tărie; a descreşte. ♦ (Despre foc) A se potoli. ♦ (Despre voce, glas) A se coborî. 5. Intranz. (Despre soare, lună) A coborî spre apus, a începe să apună. – Lat. *excadere.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SCĂDERE, scăderi, s.f. 1. Acţiunea de a scădea şi rezultatul ei; reducere, micşorare, descreştere (a cantităţilor, a volumului, a proporţiilor). ♦ Una dintre cele patru operaţii aritmetice fundamentale, prin care se determină diferenţa dintre două numere, diferenţă care adunată cu scăzătorul trebuie să dea un număr egal cu descăzutul. 2. Defect, cusur, lipsă, imperfecţiune. ♦ (Înv.) Pierdere, diminuare a valorii. – V. scădea.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A SCĂDEÁ scad 1. intranz. 1) A deveni mai mic la număr, dimensiune sau intensitate; a se micşora; a se reduce; a se împuţina; a descreşte; a se diminua. 2) (despre lichide) A pierde din volum la fierbere (prin evaporare). 3) rar (despre aştri) A se lăsa spre orizont; a începe să apună. 2. tranz. (numere) A supune operaţiei de scădere. /<lat. excadere
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

SCĂDÉR//E ~i f. 1) v. A SCĂDEA. 2) Micşorare a ceva din punct de vedere cantitativ. ~ea preţurilor. 3) (în opoziţie cu adunare) Operaţie aritmetică prin care dintr-un număr (descăzutul) se scot atâtea unităţi, câte are altul (scăzătorul), calculându-se diferenţa dintre ele. ♢ Semnul ~ii minus. 4) fig. Lipsă a unei însuşiri fizice sau morale; neajuns; cusur; defect; meteahnă. /v. a scădea
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

scădeá (-ad, -ăzút), vb. – 1. A coborî, a reduce, a diminua, a descreşte. – 2. A împuţina. – 3. A descreşte luna. – 4. A decădea, a se strica. – 5. A lega, a îngroşa un sos. – 6. A sustrage, a scoate. – 7. A ajunge la scadenţă. – Mr. scad, scîdzui, scîdeari. Lat. excadĕre (Densusianu, Hlr., 169; Puşcariu 1536; REW 2944), cf. it. scadere, prov. escazer, fr. échoir (v. fr. escheer), v. sp. escaecer, port. esquecer. Ultimul sens este un împrumut modern din it. – Der. scădere, s.f. (reducere, diminuare; sustragere; lipsă, lacună); scăzămînt, s.n. (reducere; rabat, ieftinire); scăzător, s.m. (număr care se scade din altul); descăzut, s.m. (primul termen al unei scăderi). Der. neol. scadenţă, s.f., din it. scadenza; scadenţar, s.n. (registru în care se înscria scadenţele).
(Dicţionarul etimologic român)

scădeá vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. scad, 1 pl. scădém, 2 pl. scădéţi; conj. prez. 3 sg. şi pl. scádă; imper. 2 sg. scáde; part. scăzút
(Dicţionar ortografic al limbii române)

scădére s. f., g.-d. art. scădérii; pl. scădéri
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
SCĂDEÁ vb. 1. v. descreşte. 2. v. micşora. 3. a se îngroşa. (Mâncarea a ~ mult.) 4. v. reduce. 5. v. îm-puţina. 6. (MAT.) (înv.) a deduce, a defalca, a scoate, a subtrahirui, a sustrage. (~ 7 din 10.) 7. v. împuţina. 8. v. ieftini. 9. a lăsa, a micşora, a reduce. (A mai ~ din preţ.) 10. a descreşte, a se mici, a se micşora, a se reduce, a se scurta. (Toamna, ziua ~, iar noaptea creşte.) 11. a coborî. (Temperatura a ~ în mod simţitor.) 12. v. atenua. 13. v. coborî. 14. a micşora, a reduce, (fig.) a îndulci. (I-a mai ~ pedeapsa, sentinţa.) 15. v. di-minua.
(Dicţionar de sinonime)

SCĂDEÁ vb. v. apune, asfinţi, chirci, coborî, decădea, degenera, dispărea, închirci, păgubi, pieri, pipernici, pleca, regresa, sfriji, zgârci.
(Dicţionar de sinonime)

SCĂDÉRE s. 1. v. descreştere. 2. v. îngroşare. 3. v. re-ducere. 4. (MAT.) (înv.) scăzământ, substracţie, sustragere. (Operaţia de ~.) 5. v. ieftinire. 6. v. mic-şorare. 7. coborâre. (~ bruscă a temperaturii.) 8. v. atenuare. 9. diminuare, (înv. şi pop.) mic-şorare, (fig.) ştirbire. (~ a prestigiului cuiva.) 10. v. defect.
(Dicţionar de sinonime)

SCĂDÉRE s. v. daună, decadenţă, decădere, decedare, deces, declin, dispariţie, lipsă, mizerie, moarte, necaz, neplăcere, ne-voie, pagubă, pieire, pierdere, prăpădire, prejudiciu, răposare, reflux, regres, sărăcie, sfârşit, stingere, stricăciune, sucombare, supărare.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
A (se) scădea ≠ a (se) aduna
(Dicţionar de antonime)

A scădea ≠ a (se) ridica, a (se) umfla, a (se) urca, a adăuga, a creşte, a spori,
(Dicţionar de antonime)

Scădere ≠ adunare, creştere, mărire, sporire
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: sc sca scad scade scader

Cuvinte se termină cu literele: re ere dere adere cadere