scălâmbătură dex - definiţie, sinonime, conjugare

scălâmbătură

SCĂLÂMBĂTÚRĂ, scălâmbături, s.f. (Înv.) Scălâmbăiere. – Scălâmba + suf. -ătură.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SCĂLÂMBĂTÚR//Ă ~i f. Contractare care scălâmbăiază faţa; grimasă. /a scălămbăi + suf. ~tură
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

SCĂLÂMBĂTÚRĂ, scălâmbătúri, s.f. Grimasă, scălâmbăială. (scălâmba + suf. -ătură)
(Dicţionarul etimologic român)

scălâmbătúră s. f., g.-d. art. scălâmbătúrii; pl. scălâmbătúri
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: sc sca scal scala scalam

Cuvinte se termină cu literele: ra ura tura atura batura