scai dex - definiţie, sinonime, conjugare

scai

[Sinonime]
SCAI2 s.n. Imitaţie de piele făcută din material plastic, maleabilă şi rezistentă la schimbările de temperatură. – Et. nec.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SCAI1, scai, s.m. Nume generic dat mai multor plante erbacee cu frunze ghimpoase şi cu fructe globuloase înconjurate de ghimpi îndoiţi la vârf, care se agaţă de haine, de lâna oilor etc.; p. restr. fructul înconjurat de ghimpi al acestor plante. ♢ Expr. (Şi adverbial) A se ţine scai (de cineva) sau a se ţine (de cineva) ca scaiul (de oaie) = a nu lăsa pe cineva în pace, a urmări (pe cineva) pretutindeni. ♢ Compuse: scai-vânăt = plantă erbacee cu frunzele dinţate şi cu flori violacee dispuse în capitule (Eryngiumplanum); scaiul-dracului = plantă erbacee cu frunzele spinoase şi cu flori albastre-verzui (Eryngium campestre); scai-mărunt = turiţă. – Din scr. čkalj.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SCÁI ~ m. 1) Plantă erbacee cu tulpina erectă, ramificată, cu frunze prelungi şi cu fructe globuloase, acoperite de numeroşi spini agăţători. 2) Fructul ghimpos al acestei plante. ♢ A se ţine ~ de cineva (sau a se ţine de cineva ca ~ul de oaie) se spune despre o persoană care deranjează în permanenţă pe cineva. ~ voinicesc plantă erbacee cu tulpina erectă, înaltă şi spinoasă, cu frunze opuse, lanceolate şi flori liliachii (uneori albe). [Monosilabic] /< sb. ckalj
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

scái (-i), s.m. – 1. Nume generic al plantelor cu spini sau ţepi, asemănătoare cu ciulinul. – 2. Numele diferitelor plante: Cirsum lanceolatum, Onopordon acathium, Eryngium planum, E. campestre, Carduus nutans, C. Acanthoides etc. – Mr. scăliu, megl. scal’. Origine incertă. Probabil din lat. *squaleus „dur, incult, sec”, din squaleo, formă cerută şi de sp. escajo, port. escalheiro (REW 8197a). Rom. presupune o reducţie de tipul *scalius care pare normal. Der. din sb. čkalj, general admisă (Cihac, II, 328; Tiktin; Candrea; Scriban) nu pare posibilă fonetic; şi, în afară de aceasta, e vorba de un împrumut din nom. Der. din gr. σϰαλίας (Diculescu, Elementele, 484), nu pare convingătoare. – Der. scăiecior, s.m. (ciulin; Trans., sticlete), pentru al cărui ultim sens cf. fr. chardonneret, sp. cardelina; scăier, s.m. (Bucovina, sticlete); sca(i)ete (var. scă(i)ete), s.m. (ciulin); scăiuş, s.m. (plantă, Dipsacus pilosus); scăieţos, adj. (plin de scaieţi).
(Dicţionarul etimologic român)

SCAI s. n. imitaţie de piele din material plastic, maleabilă şi rezistentă; (p. ext.) obiect din acest material. (< engl., fr. skai)
(Marele dicţionar de neologisme)

scai mărúnt s. m. + adj.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

scai (plantă) s. m., art. scáiul; pl. scai, art. scáii
(Dicţionar ortografic al limbii române)

scai (material) s. n., art. scáiul
(Dicţionar ortografic al limbii române)

scáiul-drácului s. m.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

scai vânăt s. m. + adj.
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
PASĂREA-SCÁIULUI s. v. sticlete.
(Dicţionar de sinonime)

SCAIUL-VOINÍCULUI s. v. scăiuş, varga-ciobanului.
(Dicţionar de sinonime)

PASĂRE-DE-SCÁI s. v. sticlete.
(Dicţionar de sinonime)

SCAI-DE-ÓCHI s. v. varga-ciobanului.
(Dicţionar de sinonime)

SCAIUL-DRÁCULUI s. v. ghimpe, scaiete, scai-ghimpos.
(Dicţionar de sinonime)

SCAI s. (BOT.) 1. (Onopordon acanthium) ciulin, ghimpe, scaiete, (reg.) pălămidă, sita-zânelor. 2. (Echinops sphaerocephalus) rostogol, scaiete, (reg.) arici, căpăţânoasă, măciuca-ciobanului. 3. (Cirsium vulgare) (reg.) crăpuşnic, ghimpe, scaiete. 4. scai-albastru (Eryngium planum) = scai-vânăt, (reg.) mărăcini (pl.), samcă, buruiana-zmeului, spin-albastru, spin-de-mucedă, spinul-vântului, spin-vânăt, şipul-vântului; scai-galben (Centaurea solstitialis) = (reg.) pălămidă, vădană, zglăvoc-galben; scai-ghimpos (Centaurea calcitrapa) = ghimpe, scaiete, (reg.) vădană, pasul-dropiei, scai-mărunt, scaiul-dracului, scai-vornicesc; scaiul-dracului (Eryngium campestre) = (reg.) amărea, îndrăcită, rostogol, scăiuş, sperioasă, spin, tăvălici, buruiană-mucedă, căruţa-dracului, iarba-măgarului, scaiul-vântului, spinţa-dracului, sporiul-casei; scai-vânăt (Eryngium planum) = scai-albastru, (reg.) mărăcini (pl.), samcă, buruiana-zmeului, spin-albastru, spin-de-mucedă, spinul-vântului, spin-vânăt, şipul-vântului.
(Dicţionar de sinonime)

SCAI s. v. ciulin, scaiete, spin, sticlete.
(Dicţionar de sinonime)

SCAI RUSÉSC s. v. holeră.
(Dicţionar de sinonime)

SCAI-DE-PÁPURĂ s. v. bucsău.
(Dicţionar de sinonime)

SCAIUL-VÂNTULUI s. v. scaiul-dracului.
(Dicţionar de sinonime)

SCAI-AMÁR s. v. schinel.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: sc sca

Cuvinte se termină cu literele: ai cai