scandare
[Sinonime]
SCANDÁRE, scandări, s.f. 1. Acţiunea de a scanda. 2. Tulburare funcţională a vorbirii, constând în disocierea cuvintelor în silabe. – V. scanda.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
SCAND//ÁRE ~ări f. 1) v. A SCANDA. 2) Anomalie a vorbirii, constând în despărţirea involuntară a cuvintelor în silabe. /v. a scanda
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
SCANDÁRE s.f. 1. Acţiunea de a scanda. 2. Tulburare funcţională a vorbirii, care constă în disocierea cuvintelor în silabe. [< scanda].
(Dicţionar de neologisme)
SCANDÁRE s. f. 1. acţiunea de a scanda. 2. tulburare funcţională a vorbirii, care constă în disocierea cuvintelor în silabe. (< scanda)
(Marele dicţionar de neologisme)
scandáre s. f., g.-d. art. scandării; pl. scandări
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
SCANDÁRE s. (înv.) scanzie. (~ unor versuri latine.)
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
SCAND//ÁRE ~ări f. 1) v. A SCANDA. 2) Anomalie a vorbirii, constând în despărţirea involuntară a cuvintelor în silabe. /v. a scanda
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
SCANDÁRE s. f. 1. acţiunea de a scanda. 2. tulburare funcţională a vorbirii, care constă în disocierea cuvintelor în silabe. (< scanda)
(Marele dicţionar de neologisme)
scandáre s. f., g.-d. art. scandării; pl. scandări
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
SCANDÁRE s. (înv.) scanzie. (~ unor versuri latine.)
(Dicţionar de sinonime)