schimba dex - definiţie, sinonime, conjugare
SCHIMBÁ, schimb, vb. I. 1. Tranz. A înlocui un lucru cu altul sau pe cineva cu altcineva (de aceeaşi natură). ♢ Expr. A schimba scrisori = a coresponda. A schimba o vorbă (sau un cuvânt, câteva vorbe, câteva cuvinte etc.) (cu cineva) = a sta (puţin) de vorbă; a conversa, a vorbi (cu cineva). 2. Tranz. A ceda un lucru, un bun, pentru a lua în locul lui altul (echivalent ca valoare), a ceda un obiect pentru altul, a face schimb. ♦ A ceda o sumă de bani pentru a primi alta de aceeaşi valoare, dar constând din alte monede. 3. Tranz. A da unui lucru altă formă, alt aspect etc.; a modifica, a transforma. ♢ Expr. A schimba vorba = a abate convorbirea în altă direcţie. A schimba cântecul (sau tonul, nota, foaia etc) = a-şi modifica comportarea, atitudinea. (Refl.) Se schimbă vorba, se spune când intervine ceva care modifică situaţia existentă. ♦ Refl. (Despre oameni) A-şi modifica aspectul, firea, conduita etc. ♦ Refl. (Despre timp, vreme) A se modifica (în bine sau în rău). 4. Refl. şi tranz. A (se) îmbrăca (cu) rufe curate, a (se) primeni; a(-şi) pune alte haine decât cele purtate până atunci. ♦ (Înv.) A (se) travesti. 5. Tranz. A muta (în alt loc, în altă parte). – Lat. *excambiare.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A SCHIMBÁ schimb tranz. 1) (fiinţe, lu-cruri) A supune unui schimb. ♢ ~ calul pe măgar (sau capra pe gâscă, sau cioara pe pupăză) se spune, când dai un lucru bun şi primeşti altul mai prost. ~ (câte) o vorbă (sau (câteva) vorbe) a sta puţin de vorbă. 2) A face să se schimbe; a preface; a preschimba; a transforma; a modifica. 3) A muta în altă parte. ♢ ~ vorba a trece la altă temă în timpul unei convorbiri; a începe a vorbi despre altceva. ~ cântecul (sau tonul, nota, foaia) a vorbi sau a se purta altfel (cu cineva), decât mai înainte. /<lat. excambiare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE SCHIMBÁ mă schimb intranz. 1) A căpăta o altă formă sau un alt conţinut; a suferi modificări; a se preface; a se modifica; a se preschimba; a se transforma. 2) (despre persoane) A se îmbrăca cu alte haine (noi, curate); a se primeni. /<lat. excambiare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

schimbá (-b, -át), vb. – 1. A înlocui ceva, a permuta. – 2. A modifica, a transforma. – 3. A ceda, a lăsa un obiect pentru contravaloarea lui. – 4. A înlocui, a substitui. – 5. A denatura, a altera. – 6. (Refl.) A înlocui, a substitui. – 7. (Refl.) A se primeni. – Megl. schimb(ari). – Var. înschimba. Lat. *excambiāre (Puşcariu 1548; REW 2949), cf. it. scambiare, prov. escambiar, fr. échanger. Fonetismul din rom. se explică printr-o metateză *scîmbia*scîimba, ca în habeataibă, rubeumroib, etc. Der. schimb, s.n. (mutare; înlocuire; renovare; transformare; modificare; rufe curate), postverbal; schimbăcios, adj. (instabil, inconstant, nestatornic); schimbaş, s.m. (în trecut, miliţian în serviciu regulat o săptămînă pe lună); schimbător, adj. (variabil, volubil, versatil); neschimbat, adj. (fără schimbări, fără modificări, inalterat); preschimba, vb. (a schimba, a face schimb, a transforma); schimbiş, adv. (alternativ); schimboaie, s.f. (Mold., regulator la plug); schimbăciune (var. schimbătură), s.f. (înv., schimb).
(Dicţionarul etimologic român)

schimbá vb., ind. prez. 1 sg. schimb, 3 sg. şi pl. schímbă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

în schímb loc. adv.
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
SCHIMBÁ vb. 1. v. înlocui. 2. a preschimba. (A ~ bani, hârtii de valoare.) 3. a înlocui, (înv. şi pop.) a muta, (franţuzism înv.) a ramplasa. (L-a ~ cu un inginer mai bun.) 4. v. primeni. 5. v. muta. 6. v. devia. 7. a (se) deplasa, a (se) muta. (Accentul s-a ~ pe ultima silabă.) 8. a muta, (înv. şi reg.) a strămuta. (Să-ţi ~ gândurile cu privire la ...) 9. v. împărtăşi. 10. v. metamorfoza. 11. v. modifica. 12. a (se) preface, a (se) transforma, (înv.) a (se) prăvăli. (~ marea în uscat.) 13. v. reforma. 14. v. transforma. 15. v. transforma. 16. a (se) modifica. (Temperatura s-a ~ brusc.) 17. v. face. 18. a (se) preface, a (se) transforma, (reg.) a (se) veli, a (se) velnici, (înv.) a veni. (Bucuria lor s-a ~ în suspine.) 19. v. fluctua.
(Dicţionar de sinonime)

SCHIMBÁ vb. v. deghiza, travesti.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: sc sch schi schim schimb

Cuvinte se termină cu literele: ba mba imba himba chimba