schingiuire dex - definiţie, sinonime, conjugare
SCHINGIUÍ, schingiuiesc, vb. IV. Tranz. A supune pe cineva la (mari) suferinţe fizice; a chinui, a munci, a tortura; a maltrata. ♦ A deforma, a stâlci, a poci. A schingiui limba.Schingi + suf. -ui.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SCHINGIUÍRE, schingiuiri, s.f. Acţiunea de a schingiui; chin, tortură, caznă. – V. schingiui.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A SCHINGIUÍ ~ésc tranz. 1) A supune unor chinuri (fizice sau morale) groaznice; a tortura. 2) fig. (cuvinte, melodii etc.) A denatura, încălcând grav corectitudinea firească; a poci; a stâlci. [Sil. schin-giu-i] /schingi + suf. ~ui
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

schingiuí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. schingiuiésc, imperf. 3 sg. schingiuiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. schingiuiáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

schingiuíre s. f., g.-d. art. schingiuírii; pl. schingiuíri
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
SCHINGIUÍ vb. v. tortura.
(Dicţionar de sinonime)

SCHINGIUÍ vb. v. deforma, denatura, poci, schimonosi, scâlcia, stâlci, stropşi.
(Dicţionar de sinonime)

SCHINGIUÍRE s. 1. v. torturare. 2. v. tortură.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: sc sch schi schin sching

Cuvinte se termină cu literele: re ire uire iuire giuire