SCINDÁ, scindez, vb. I. Tranz. şi refl. A (se) despărţi în părţile constitutive sau în combinaţii mai simple; a (se) fracţiona, a (se) separa, a (se) subdiviza, a (se) divide. – Din fr. scinder.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
SCINDÁRE, scindări, s.f. Faptul de a (se) scinda. – V. scinda.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A SCIND//Á ~éz tranz. A face să se scindeze. /<fr. scinder
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
A SE SCIND//Á pers. 3 se ~eáză intranz. A se despărţi în elemente componente; a se descompune; a se dezagrega; a se desface; a se dezasambla. /<fr. scinder
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
SCINDÁ vb. I. tr., refl. A (se) despărţi, a (se) separa; a (se) fracţiona. ♦ (Chim.; despre combinaţii) A (se) descompune cu ajutorul unui agent fizic sau chimic în combinaţii mai simple. [< fr. scinder, cf. lat. scindare].
(Dicţionar de neologisme)
SCINDÁRE s.f. Acţiunea de a (se) scinda şi rezultatul ei; despărţire; fracţionare; spargere. [< scinda].
(Dicţionar de neologisme)
SCINDÁ vb. tr., refl. a (se) despărţi, a (se) separa; a (se) fracţiona. ♢ (chim.; despre combinaţii) a (se) descompune cu ajutorul unui agent fizic sau chimic în combinaţii mai simple. (< fr. scinder, lat. scindere)
(Marele dicţionar de neologisme)
scindá vb., ind. prez. 1 sg. scindéz, 3 sg. şi pl. scindeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
scindáre s. f., g.-d. art. scindării; pl. scindări
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
SCINDÁ vb. 1. v. împărţi. 2. v. descompune. 3. v. fisiona.
(Dicţionar de sinonime)
SCINDÁRE s. 1. v. descompunere. 2. v. fisiune.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
SCINDÁRE, scindări, s.f. Faptul de a (se) scinda. – V. scinda.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
A SE SCIND//Á pers. 3 se ~eáză intranz. A se despărţi în elemente componente; a se descompune; a se dezagrega; a se desface; a se dezasambla. /<fr. scinder
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
SCINDÁ vb. I. tr., refl. A (se) despărţi, a (se) separa; a (se) fracţiona. ♦ (Chim.; despre combinaţii) A (se) descompune cu ajutorul unui agent fizic sau chimic în combinaţii mai simple. [< fr. scinder, cf. lat. scindare].
(Dicţionar de neologisme)
SCINDÁRE s.f. Acţiunea de a (se) scinda şi rezultatul ei; despărţire; fracţionare; spargere. [< scinda].
(Dicţionar de neologisme)
SCINDÁ vb. tr., refl. a (se) despărţi, a (se) separa; a (se) fracţiona. ♢ (chim.; despre combinaţii) a (se) descompune cu ajutorul unui agent fizic sau chimic în combinaţii mai simple. (< fr. scinder, lat. scindere)
(Marele dicţionar de neologisme)
scindá vb., ind. prez. 1 sg. scindéz, 3 sg. şi pl. scindeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
scindáre s. f., g.-d. art. scindării; pl. scindări
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
SCINDÁ vb. 1. v. împărţi. 2. v. descompune. 3. v. fisiona.
(Dicţionar de sinonime)
SCINDÁRE s. 1. v. descompunere. 2. v. fisiune.
(Dicţionar de sinonime)