scindare

SCINDÁ, scindez, vb. I. Tranz. şi refl. A (se) despărţi în părţile constitutive sau în combinaţii mai simple; a (se) fracţiona, a (se) separa, a (se) subdiviza, a (se) divide. – Din fr. scinder.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SCINDÁRE, scindări, s.f. Faptul de a (se) scinda. – V. scinda.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A SCIND//Á ~éz tranz. A face să se scindeze. /<fr. scinder
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE SCIND//Á pers. 3 se ~eáză intranz. A se despărţi în elemente componente; a se descompune; a se dezagrega; a se desface; a se dezasambla. /<fr. scinder
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

SCINDÁ vb. I. tr., refl. A (se) despărţi, a (se) separa; a (se) fracţiona. ♦ (Chim.; despre combinaţii) A (se) descompune cu ajutorul unui agent fizic sau chimic în combinaţii mai simple. [< fr. scinder, cf. lat. scindare].
(Dicţionar de neologisme)

SCINDÁRE s.f. Acţiunea de a (se) scinda şi rezultatul ei; despărţire; fracţionare; spargere. [< scinda].
(Dicţionar de neologisme)

SCINDÁ vb. tr., refl. a (se) despărţi, a (se) separa; a (se) fracţiona. ♢ (chim.; despre combinaţii) a (se) descompune cu ajutorul unui agent fizic sau chimic în combinaţii mai simple. (< fr. scinder, lat. scindere)
(Marele dicţionar de neologisme)

scindá vb., ind. prez. 1 sg. scindéz, 3 sg. şi pl. scindeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

scindáre s. f., g.-d. art. scindării; pl. scindări
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
SCINDÁ vb. 1. v. împărţi. 2. v. descompune. 3. v. fisiona.
(Dicţionar de sinonime)

SCINDÁRE s. 1. v. descompunere. 2. v. fisiune.
(Dicţionar de sinonime)