scizură
SCIZÚRĂ, scizuri, s.f. (Anat.) Şanţ adânc care străbate suprafaţa unor structuri (oase, creier, viscere) şi le împarte uneori în segmente bine individualizate. ♦ Fisură pe suprafaţa unui organ; crăpătură, şanţ. – Din fr. scissure.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
SCIZÚRĂ s.f. (Anat.) Fisură pe suprafaţa unui organ; crăpătură. [< fr. scissure, cf. lat. scissura].
(Dicţionar de neologisme)
SCIZÚRĂ s. f. (anat.) fisură pe suprafaţa unor organe; crăpătură. (< fr. scissure, lat. scissura)
(Marele dicţionar de neologisme)
scizúră s. f., g.-d. art. scizúrii; pl. scizúri
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
SCIZÚRĂ s.f. (Anat.) Fisură pe suprafaţa unui organ; crăpătură. [< fr. scissure, cf. lat. scissura].
(Dicţionar de neologisme)
(Marele dicţionar de neologisme)
scizúră s. f., g.-d. art. scizúrii; pl. scizúri
(Dicţionar ortografic al limbii române)