scolastică dex - definiţie, sinonime, conjugare
SCOLÁSTIC, -Ă, scolastici, -ce, adj. 1. S.f. Sistem filozofic apărut în evul mediu, care se baza pe dogmele bisericii creştine şi se caracteriza prin raţionamente abstracte şi prin artificii logice; p. ext. mod de gândire şi de activitate intelectuală bazat pe cunoştinţe formale, rupte de practică şi mânuite în mod pedant. ♦ Nume dat învăţământului (filozofic) din ţările Europei medievale dominate de catolicism. 2. Adj. Care aparţine scolasticii (1), privitor la scolastică. ♦ P. ext. Rupt de realitate, de viaţa practică, formal. – Din fr. scolastique, lat. scholasticus.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SCOLÁSTI//C ~că (~ci, ~ce) 1) Care ţine de scolastică; propriu scolasticii. 2) Care ţine de partea formală; rupt de viaţa practică. /<lat. scholasticus, ngr. scholastikós, fr. scolastique
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

SCOLÁSTICĂ f. 1) (în evul mediu) Filozofie predată în şcolile catolice din Europa, caracterizată prin raţionamente abstracte, prin formalism. 2) Sistem de învăţământ bazat pe această filozofie. 3) fig. Mod formalist de gândire şi de activitate intelectuală, rupt de viaţă şi de practică. [G.-D. scolasticii] /<lat. scholasticus, ngr. scholastikós, fr. scolastique
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

SCOLÁSTIC, -Ă adj. Referitor la scolastică, al scolasticii. ♦ (p. ext.) Formal, rupt de realitate, de viaţă, de practică. // s.m. Scolast. [Cf. lat. scolasticus, gr. scholastikos, fr. scolastique].
(Dicţionar de neologisme)

SCOLÁSTICĂ s.f. Învăţământul şi filozofia predate în ţările catolice din Europa medievală, care căutau să fundamenteze dogmele bisericii creştine, caracterizându-se prin raţionamente abstracte şi prin artificii logice sterile. ♦ (P. ext.) Orice speculaţie sterilă, ruptă de viaţă. [Gen. -cii. / cf. lat.t. scolastica, fr. scolastique < gr. schole – şcoală].
(Dicţionar de neologisme)

SCOLÁSTIC, -Ă I. adj. referitor la scolastică. ♢ (p. ext.) pedant, livresc, rupt de realitate. II. s. f. învăţământul şi filozofia predate în ţările catolice din Europa medievală, care căutau să fundamenteze dogmele bisericii creştine, caracterizându-se prin raţionamente abstracte şi prin artificii logice sterile. ♢ (p. ext.) orice speculaţie sterilă, ruptă de viaţă. (< fr. scolastique, lat. scholasticus)
(Marele dicţionar de neologisme)

scolástic adj. m., pl. scolástici; f. sg. scolástică, pl. scolástice
(Dicţionar ortografic al limbii române)

scolástică s. f., g.-d. art. scolásticii
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
SCOLÁSTIC adj., s. v. şcolar.
(Dicţionar de sinonime)

SCOLÁSTIC s. v. elev.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: sc sco scol scola scolas

Cuvinte se termină cu literele: ca ica tica stica astica