scolie
SCÓLIE, scolii, s.f. 1. (În Grecia antică) Cântec recitat cu acompaniament muzical. 2. (Livr.) Notă filologică, istorică, critică sau comentariu pentru înţelegerea textului unui autor din antichitate. ♦ Remarcă privitoare la o teoremă. – Din fr. scolie.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
SCÓLIE s.f. 1. Cântec aedic în Grecia antică. 2. Adnotare gramaticală sau critică la un text clasic. 3. Remarcă relativă la o problemă, la o teoremă rezolvată sau demonstrată anterior. [Gen. -iei. / < fr. scolie, cf. gr. scholion – notă].
(Dicţionar de neologisme)
SCÓLIE s. f. 1. cântec aedic în Grecia antică, cu acompaniament instrumental. 2. adnotare gramaticală sau critică la un text clasic. 3. remarcă relativă la o problemă, la o teoremă rezolvată sau demonstrată anterior. (< fr. scolie)
(Marele dicţionar de neologisme)
scólie s. f. (sil. -li-e), art. scólia (sil. -li-a), g.-d. art. scóliei; pl. scólii, art. scóliile (sil. -li-i-)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
SCÓLIE s.f. 1. Cântec aedic în Grecia antică. 2. Adnotare gramaticală sau critică la un text clasic. 3. Remarcă relativă la o problemă, la o teoremă rezolvată sau demonstrată anterior. [Gen. -iei. / < fr. scolie, cf. gr. scholion – notă].
(Dicţionar de neologisme)
(Marele dicţionar de neologisme)
scólie s. f. (sil. -li-e), art. scólia (sil. -li-a), g.-d. art. scóliei; pl. scólii, art. scóliile (sil. -li-i-)
(Dicţionar ortografic al limbii române)