scopit

SCOPÍ, scopesc, vb. IV. Tranz. (Pop.) A castra un animal. – Din sl. skopiti.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SCOPÍT, -Ă, scopiţi, -te, adj. s.m. 1. Adj. (Pop.) Castrat, jugănit. 2. S.m. Membru al unei secte religioase ai cărei adepţi se supun castrării; scapet. – V. scopi.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A SCOP//Í ~ésc tranz. pop. (animale) A lipsi de glande sexuale făcând incapabil de a procrea; a castra; a jugăni. /<sl. skopiti
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

SCOPÍ//T ~ţi m. 1) pop. Bărbat castrat. 2) Membru al unei secte religioase ai cărei adepţi se supuneau castrării. /v. a scopi
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

scopí (-pésc, ít), vb. – A castra, a jugăni. – Mr. (scupat), megl. scupés, scupiri. Sl. skopiti (Miklosich, Slaw. Elem., 45; Cihac, II, 333; Conev 70). – Der. scop, s.m. (înv., castrat, eunuc), din sb., pol., rus. skop; scopeţ, s.m. (înv., eunuc), din sl. skopĭcĭ; scapeţ (var. scapet), s.m. (eunuc), din rut. skopec (pentru var. cf. Byck-Graur 26).
(Dicţionarul etimologic român)

scopí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. scopésc, imperf. 3 sg. scopeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. scopeáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

scopít adj. m., s. m., pl. scopíţi; f. sg. scopítă, pl. scopíte
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
SCOPÍ vb. v. castra.
(Dicţionar de sinonime)

SCOPÍT adj. v. castrat.
(Dicţionar de sinonime)

SCOPÍT s. v. castrare.
(Dicţionar de sinonime)

SCOPÍT s. v. scapet.
(Dicţionar de sinonime)