scornire dex - definiţie, sinonime, conjugare
SCORNÍ, scornesc, vb. IV. 1. Tranz. A plăsmui, a inventa; a concepe, a crea. 2. Tranz. A lansa (cu rea-credinţă) o minciună, un zvon (pentru a înşela); a urzi, a ticlui. 3. Refl. A se isca, a se ivi, a se porni, a se declanşa, a se stârni, a se dezlănţui. 4. Tranz. (Pop.) A face să se mişte din locul unde se află, să iasă din adăpost; a stârni, a urni. [Var.: (reg.) zgorní vb. IV] – Din bg. skorna, ucr. skornjaty.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SCORNÍRE, scorniri, s.f. Acţiunea de a (se) scorni şi rezultatul ei. [Var.: (reg.) zgorníre s.f] – V. scorni.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A SCORN//Í ~ésc tranz. 1) (vorbe, zvonuri, minciuni) A plăsmui, punând în circulaţie cu rea-voinţă. 2) înv. A descoperi prin muncă creatoare; a născoci; a inventa; a izvodi. /<bulg. skorna
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE SCORN//Í pers. 3 se ~éşte intranz. rar (despre fenomene ale naturii) A începe brusc şi cu violenţă; a se stârni; a se dezlănţui; a se declanşa. Viscolul s-a ~it către seară. /<bulg. skorna
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

scorní (-nésc, -ít), vb. – 1. A provoca, a excita, a stîrni. – 2. (Refl.) A se produce, a se prezenta. – 3. A inventa, a făuri, a imagina. – 4. A crea, a stabili, a introduce. – Mr. sgurńescu „a iscodi, a scormoni”, megl. *scornés „a trezi”. Origine necunoscută. S-a crezut în lat. cornu, ca termen de vînătoare (Hasdeu, Col. lui Traian, 1883, 48; Philippide, Principii, 99; Geheeb 34), părere de nesusţinut, în mod evident; în sl. sŭkręnąti „a excita” (Cihac, II, 44), care nu se potriveşte fonetic; în bg. skorivam, skorna „a stîrni, a scorni” (Weigand, Jb., XIX, 141), rut. skornjati „a scorni”(Candrea) dar este vorba de cuvinte obscure (Tiktin) şi puţin folosite, care ar putea neîndoielnic să provină din rom. Legătura cu stîrni este posibilă şi chiar probabilă, fără să i se poată stabili explicaţia. Ar putea avea o anumită legătură cu sl. (bg.) iskoreniti „a dezrădăcina”, plecînd de la echivalenţa rădăcină – „origine” ca în sb. korenit „radical” şi „originar”. Probabil în loc de *scoroni, var. expresivă a lui scoroci, scotoci. Der. scornitor, adj. (făuritor, inventator); scorneală (var. scornitură), s.f. (invenţie, idee, fabulă); scornoci, vb. (a inventa), cu suf. expresiv; scornici, s.m. (friganea, mămăligă prăjită, pîine prăjită în ulei); sgorni, vb. (a expulza, a goni), prin contaminare cu goni (contaminare cu un sl. *zagoniti, bg. zagonjam „a vîna”, cf. Graur, BL, IV, 118 şi Graur, Viaţa rom., 1940, no. 3, 110, nu pare probabilă; sensul lui sgorni „a vîna, a goni vînatul”, care se citează acolo, nu pare corect).
(Dicţionarul etimologic român)

scorní vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. scornésc, imperf. 3 sg. scorneá; conj. prez. 3 sg. şi pl. scorneáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

scorníre s. f., g.-d. art. scornírii; pl. scorníri
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
SCORNÍ vb. I. 1. v. inventa. 2. a inventa, a născoci, a plăsmui, a ticlui, (livr.) a fabula, (pop.) a scoate, a stârni, (reg.) a scornoci, (înv.) a băsni, (fig.) a broda, a fabrica, a ţese, a urzi, (fig. rar) a tăia, (fig. înv.) a ascuţi. (A ~ ceva pe socoteala cuiva.) II. 1. v. hăitui. 2. a scormoni, a stârni, (pop.) a scociorî. (~ vânatul din bârlog.)
(Dicţionar de sinonime)

SCORNÍ vb. v. agita, aţâţa, cauza, declanşa, deştepta, determina, dezlănţui, fixa, genera, hotărî, incita, instiga, institui, isca, izbucni, întărâta, întocmi, naşte, orândui, porni, pricinui, prilejui, produce, provoca, râcâi, rândui, scormoni, scula, scurma, stabili, statornici, stârni, trezi, tulbura.
(Dicţionar de sinonime)

SCORNÍRE s. I. 1. v. inventare. 2. v. fantezie. 3. in-ventare, născocire, plăsmuire, ticluire, (fig.) urzire. (~ unei minciuni.) 4. v. minciună. II. 1. v. hăi-tuire. 2. bătaie. (~ peştilor.)
(Dicţionar de sinonime)

SCORNÍRE s. v. declanşare, dezlănţuire, iscare, izbucnire, începere, pornire, producere, stârnire, venire.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: sc sco scor scorn scorni

Cuvinte se termină cu literele: re ire nire rnire ornire