scoruș dex - definiţie, sinonime, conjugare
SCORÚŞ, scoruşi, s.m. Arbore din familia rozaceelor, cu frunze compuse, cu flori albe şi cu fructe comestibile, brune sau galbene, cu lemnul foarte dens, dur şi omogen, folosit în industria mobilelor (Sorbus domestica). ♢ Scoruş de munte (sau păsăresc) = arbore mic din familia rozaceelor, cu ramuri plecate, cu frunze imparipenate, cu flori albe şi fructe de mărimea unui bob de mazăre, roşii şi astringente la gust (Sorbus aucuparia). – Din scoruşă (derivat regresiv).
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SCORÚŞ ~i m. Arbore înalt cu frunze lunguieţe, zimţate, cu flori albe şi cu fructe mari, comestibile, cu lemnul dur, întrebuinţat în industria mobilelor. /Din scoruşă
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

scorúş de múnte s. m. + prep. + s. m.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

scorúş s. m., pl. scorúşi
(Dicţionar ortografic al limbii române)

scorúş nemţésc s. m. + adj.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

scorúş scorúşe, s.n. (reg.) parte a bisericii (de obicei balcon) unde cântă corul.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)



Sinonime:
SCORÚŞ s. (BOT.; Sorbus aucuparia) (reg.) merişor, mersină, sorb, lemn-câinesc, lemn-pucios, pomul-ursului.
(Dicţionar de sinonime)

SCORÚŞ s. v. sorb.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: sc sco scor scoru

Cuvinte se termină cu literele: us rus orus corus