scotocire dex - definiţie, sinonime, conjugare
SCOTOCÍ, scotocésc, vb. IV. Tranz., intranz. şi refl. A (se) căuta, a (se) cerceta cu de-amănuntul peste tot (pentru a găsi ceva); a cotrobăi. – Et. nec.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SCOTOCÍRE, scotociri, s.f. Acţiunea de a (se) scotoci; căutare amănunţită, cercetare minuţioasă, scotoceală. – V. scotoci.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A SCOTOC//Í ~ésc intranz. A răscoli peste tot, căutând cu râvnă; a cotrobăi; a scormoni; a scociorî. /a scoate + suf. ~oci
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

scotocí (-césc, -ít), vb. – A scormoni, a scruta, a cerceta, a căuta. – Var. scoroci, scociori, scociorî. Creaţie expresivă, cf. cotroci, cotrobăi. Legătura cu sl. skutiti „a scormoni” (Cihac, II, 333), sau cu a scoate „a extrage” (Tiktin) nu este probabilă; trebuie să se pornească mai curînd de la cotroci cu s- expresiv, ca în (s)borşi, (s)coroji etc. – Der. scotoceală, s.f. (căutare, cercetare); scotocitor, adj. (căutător, scormonitor).
(Dicţionarul etimologic român)

scotocí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. scotocésc, imperf. 3 sg. scotoceá; conj. prez. 3 sg. şi pl. scotoceáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

scotocíre s. f., g.-d. art. scotocírii; pl. scotocíri
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
SCOTOCÍ vb. 1. v. căuta. 2. (rar) a se scobi, a se scurma. (Se ~ prin buzunare.)
(Dicţionar de sinonime)

SCOTOCÍ vb. v. aţâţa, înteţi, înviora, râcâi, scormoni, scurma.
(Dicţionar de sinonime)

SCOTOCÍRE s. căutare, cotrobăială, cotrobăire, cotrobăit, scotoceală, scotocit.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: sc sco scot scoto scotoc

Cuvinte se termină cu literele: re ire cire ocire tocire