scrupul dex - definiţie, sinonime, conjugare

scrupul

SCRÚPUL, scrupule, s.n. Sentiment foarte dezvoltat al cinstei, al moralei, al corectitudinii, al datoriei, manifestat în acţiunile, în munca, în realizările cuiva. ♢ Loc. adj., adv. Fără (sau lipsit de) scrupul (sau scrupule) = (care se comportă, acţionează) fără a ţine seamă de nici un considerent moral în atingerea unui scop. ♢ Expr. A-şi face scrupule = a se frământa, a-şi pune probleme de conştiinţă în faţa unei dificultăţi, a unei alternative. – Din fr. scrupule, lat. scrupulum.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SCRÚPUL ~e n. Sentiment foarte dezvoltat al onoarei, al corectitudinii, al moralei, al datoriei manifestat în viaţa zilnică. ♢ Fără ~ (sau lipsit de ~, sau ~e) (care acţionează) fără a ţine cont de nici un fel de norme morale. /<fr. scrupule
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

SCRÚPUL s.n. Sentiment dezvoltat al cinstei, al onoarei, al datoriei. ♦ Fără (sau lipsit de) scrupule = fără nici un considerent moral, imoral; incorect. ♦ Exactitate, precizie în acţiuni, în lucrări. [< fr. scrupule, it. scrupolo, cf. lat. scrupulus – piatră mică].
(Dicţionar de neologisme)

SCRÚPUL s. n. sentiment dezvoltat al cinstei, al corectitudinii, al onoarei. o fără (sau lipsit de) ĕ = fără nici un considerent moral în atingerea unui scop; imoral, incorect. (< fr. scrupule, lat. scrupulum)
(Marele dicţionar de neologisme)

scrúpul s. n., pl. scrúpule
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: sc scr scru scrup scrupu

Cuvinte se termină cu literele: ul pul upul rupul crupul