scuar
SCUÁR, scuaruri, s.n. Mică grădină publică aflată de obicei la o încrucişare de străzi sau în mijlocul unei pieţe. – Din fr. square.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
SCUÁR ~uri n. Mică grădină publică în zona oraşului (de obicei, la răspântie); spaţiu verde. /<fr. square
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
SCUÁR s.n. (Anglicism) Mică grădină situată în mijlocul unei pieţe publice sau la o răspântie de străzi. ♦ (P. ext.) Zonă verde care separă cele două sensuri de circulaţie ale unei autostrăzi. [Pron. scuar, pl. -uri. / < fr., engl. square – piaţă pătrată].
(Dicţionar de neologisme)
SCUAR s. n. mică grădină în mijlocul unei pieţe publice sau la o răspântie de străzi. ♢ (p. ext.) zonă verde care separă cele două sensuri de circulaţie ale unei autostrăzi. (< fr. square)
(Marele dicţionar de neologisme)
scuár s. n., pl. scuáruri
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
SCUÁR ~uri n. Mică grădină publică în zona oraşului (de obicei, la răspântie); spaţiu verde. /<fr. square
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
SCUAR s. n. mică grădină în mijlocul unei pieţe publice sau la o răspântie de străzi. ♢ (p. ext.) zonă verde care separă cele două sensuri de circulaţie ale unei autostrăzi. (< fr. square)
(Marele dicţionar de neologisme)
scuár s. n., pl. scuáruri
(Dicţionar ortografic al limbii române)