scumpi dex - definiţie, sinonime, conjugare
SCUMP, -Ă, scumpi, -e, adj. 1. (Despre lucruri) Care se vinde sau se cumpără la un preţ ridicat; costisitor; (despre preţuri) mare, ridicat. ♦ (Despre oameni) Care cere preţuri mari. 2. (Despre lucruri) Valoros, preţios, de preţ. Daruri scumpe. 3. (Despre fiinţe) Foarte drag, iubit. 4. (Înv. şi pop.) Zgârcit. ♢ Expr. (A fi) scump la vorbă = (a fi) tăcut. A fi scump la râs = a râde rar, a fi posac. A fi scump la vedere = a se arăta rar în societate, printre ceilalţi oameni; a fi greu de găsit. ♢ (Substantivat) Leneşul mai mult aleargă, scumpul mai mult păgubeşte. – Din sl. skonpŭ.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SCUMPÍ, scumpesc, vb. IV. 1. Tranz. A mări preţul unei mărfi, a vinde mai scump. ♢ Refl. pas. Se scumpise hârtia. ♦ Refl. (Despre oameni) A cere preţuri (mai) mari. 2. Refl. (Despre oameni) A se tocmi mult; a se calici, a se zgârci (când vinde sau cumpără ceva). – Din scump.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SCUMP ~ă (~i, ~e) 1) şi adverbial (despre lucruri) Care costă mult; care are preţ ridicat; costisitor. ♢ Piatră ~ă (sau preţioasă) mineral cu proprietăţi fizice deosebite datorită cărora este folosit la confecţionarea bijuteriilor; nestemată. 2) şi substantival (despre persoane) La care cineva ţine (foarte) mult; drag. Prieten ~. Meleag ~. 3) fig. (despre noţiuni abstracte) Care este dobândit cu preţul unor mari sacrificii şi eforturi. Fericire ~ă. 4) şi substantival înv. Care este econom peste măsură. ♢ A fi ~ la vorbă a vorbi puţin; a fi tăcut. A fi ~ la râs a râde rar. /<sl. skonpu
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SCUMP//Í ~ésc tranz. (mărfuri) A face să se scumpească. /Din scump
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE SCUMP//Í mă ~ésc intranz. 1) A deveni (mai) scump. 2) A manifesta zgârcenie (vânzând sau cumpărând); a se calici; a se zgârci. /Din scump
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

scump (-pă), adj. – 1. (Trans. de V.) Avar, zgîrcit. – 2. Care scumpeşte, care vinde scump. – 3. Costisitor. – 4. Preţios, de mare valoare. – 5. Iubit, drag. – Mr. scumpu, scumbu, megl. scǫmp. Sl. skąpŭ „avar” (Miklosich, Slaw. Elem., 45; Byhan 330; Conev 77), cf. bg. skup, slov. skôp, ceh. skoupý, pol. skąpy. – Der. scumpătate, s.f. (înv., avariţie, scumpete); scumpenie (var. scumpete), s.f. (înv., zgîrcenie; creştere a preţurilor); scumpet, s.n. (bijuterii, lucruri de preţ); scumpi, vb. (a urca preţul; refl., a economisi); scumpeală, s.f. (creştere a preţurilor); scumpie, s.f. (înv., zgîrcenie; sinderică, oţetar, Rhus cotinus), din pol. skąpia (numele pare să se explice prin calitatea sa astringentă).
(Dicţionarul etimologic român)

scump adj. m., pl. scumpi; f. sg. scúmpă, pl. scúmpe
(Dicţionar ortografic al limbii române)

scumpí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. scumpésc, imperf. 3 sg. scumpeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. scumpeáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
SCUMP adj. v. adunător, ales, amănunţit, aparte, atent, cruţător, deosebit, distins, econom, meticulos, migălos, minuţios, păstrător, riguros, scrupulos, serios, strângător.
(Dicţionar de sinonime)

SCUMP adj., s. 1. adj. costisitor, (înv. şi reg.) bănos, (înv.) costător. (Lucruri ~.) 2. adj. preţios, rar, valoros. (Bijuterii ~.) 3. adj. bogat, luxos, preţios. (Haine ~.) 4. adj. v. exorbitant. 5. adj. drag, iubit, îndrăgit, (fig.) dulce. (Fiinţă ~.) 6. s. drag, iubit. (~ul meu!) 7. adj. drag, iubit, îndrăgit. (Imaginea ~ a copilăriei.)
(Dicţionar de sinonime)

SCUMP s., adj. v. avar, calic, zgârcit.
(Dicţionar de sinonime)

SCUMPÍ vb. 1. v. majora. 2. v. lăcomi. 3. a se zgârci, (reg.) a se hârsi. (S-a ~ şi a pierdut ocazia.)
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
Scumpieftin
(Dicţionar de antonime)

A (se) scumpi ≠ a (se) ieftini
(Dicţionar de antonime)

A scumpi ≠ a ieftini
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: sc scu scum scump

Cuvinte se termină cu literele: pi mpi umpi cumpi