scurgerii
[Sinonime]
SCÚRGERE, scurgeri, s.f. 1. Acţiunea de a (se) scurge şi rezultatul ei. 2. (Concr.) Loc (amenajat sau natural) pe unde se scurge apa de prisos. 3. (Pop.) Nume dat unor secreţii patologice ale corpului omenesc. – V. scurge.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
SCÚRGER//E ~i f. 1) v. A SCURGE şi A SE SCURGE. 2) Loc prin care se scurge un fluid. 3) pop. Substanţă care se scurge din corpul omului în cazul unor boli; secreţie patologică. ~ de sânge. /v. a scurge
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
a avea scurgere la ungere expr. a suferi de o boală imaginară, a fi bolnav închipuit (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)
scúrgere s. f., g.-d. art. scúrgerii; pl. scúrgeri
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
SCÚRGERE s. 1. prelingere, (rar) prelinsătură, scursoare, scursură. (~ unui lichid din vas.) 2. strecurare. (~ unui lichid printr-o spărtură.) 3. (concr.) (reg.) scurgătoare. (În zid e practicată o ~.) 4. v. perindare. 5. v. trecere.
(Dicţionar de sinonime)
SCÚRGERE s. v. blenoragie, gonoree, leuco-ree, otoree.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
SCÚRGER//E ~i f. 1) v. A SCURGE şi A SE SCURGE. 2) Loc prin care se scurge un fluid. 3) pop. Substanţă care se scurge din corpul omului în cazul unor boli; secreţie patologică. ~ de sânge. /v. a scurge
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Alte dicţionare)
scúrgere s. f., g.-d. art. scúrgerii; pl. scúrgeri
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
SCÚRGERE s. 1. prelingere, (rar) prelinsătură, scursoare, scursură. (~ unui lichid din vas.) 2. strecurare. (~ unui lichid printr-o spărtură.) 3. (concr.) (reg.) scurgătoare. (În zid e practicată o ~.) 4. v. perindare. 5. v. trecere.
(Dicţionar de sinonime)
SCÚRGERE s. v. blenoragie, gonoree, leuco-ree, otoree.
(Dicţionar de sinonime)