scuti dex - definiţie, sinonime, conjugare
SCUTÍ, scutesc, vb. IV. Tranz. 1. A dispensa pe cineva de anumite îndatoriri, sarcini, a nu supune la anumite obligaţii. ♦ Refl. A cere, a solicita să fie dispensat de o obligaţie. S-a scutit la ora de sport. 2. A feri sau a scăpa pe cineva de ceva neplăcut; a cruţa, a menaja. ♦ A lăsa în pace, a nu plictisi pe cineva. – Din scut.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A SCUT//Í ~ésc tranz. A elibera de îndatoriri. ~ de impozit.~eşte-mă, te rog! lasă-mă, te rog, în pace; slăbeşte-mă, te rog! /Din scut
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

SCUŢ, scuţi, s.m. Sloi mare de gheaţă. ♦ Ţurţur.
(Dicţionarul limbii române moderne)

scuţ (-ţuri), s.n. – Ţurţure, ciucure de gheaţă. Poate legat de sl. skutŭ „marginea, bordura unei haine” (Scriban).
(Dicţionarul etimologic român)

scutí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. scutésc, imperf. 3 sg. scuteá; conj. prez. 3 sg. şi pl. scuteáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
SCUTÍ vb. 1. v. absolvi. 2. a dispensa. (Îl ~ de gimnastică.) 3. a slăbi. (~-mă cu întrebările!)
(Dicţionar de sinonime)

SCUTÍ vb. v. adăposti, apăra, ascunde, dosi, feri, mistui, ocroti, păstra, păzi, proteja.
(Dicţionar de sinonime)

SCUŢ s. v. ţurţur.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: sc scu scut

Cuvinte se termină cu literele: ti uti cuti