scutier dex - definiţie, sinonime, conjugare

scutier

[Sinonime]
SCUTIÉR, scutieri, s.m. 1. (În evul mediu, în apusul Europei) Tânăr nobil vasal care purta scutul (1) şi celelalte arme ale cavalerului sau ale seniorului său. 2. (Înv.) Ostaş, luptător (echipat cu scut). [Pr.: -ti-er] – Scut + suf. -ier (după fr. écuyer).
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SCUTIÉR ~i m. 1) (în evul mediu) Tânăr nobil care purta scutul şi celelalte arme ale seniorului său. 2) înv. Ostaş înarmat cu scut. [Sil. -ti-er] /scut + suf. ~ier
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

SCUTIÉR s.m. Tânăr nobil, ostaş din Occident care purta scutul suzeranului feudal. [Pron. -ti-er. / < scut + -ier, după it. scudiere, fr. écuyer].
(Dicţionar de neologisme)

SCUTIÉR s. m. 1. tânăr nobil, ostaş din Occident, care purta scutul şi celelalte arme ale suzeranului feudal. 2. militar, poliţist prevăzut cu scut. (după it. scudiere)
(Marele dicţionar de neologisme)

scutiér s. m. (sil. -ti-er), pl. scutiéri
(Dicţionar ortografic al limbii române)

scutiér, scutiéri, s.m. (înv.) 1. tânăr nobil vasal, care purta scutul şi celelalte arme ale cavalerului, seniorului sau ale domnitorului său, în ţările feudale din apusul Europei. 2. ostaş, luptător (echipat cu scut). 3. cioclu.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)



Sinonime:
SCUTIÉR s. (IST.) (înv.) scutar. (~ul unui cavaler.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: sc scu scut scuti scutie

Cuvinte se termină cu literele: er ier tier utier cutier