secerător dex - definiţie, sinonime, conjugare

secerător

SECERĂTÓR, -OÁRE, secerători, -oare, subst., adj. 1. S.m. şi f., adj. (Persoană) care seceră. 2. S.f. Maşină agricolă de recoltat care seceră cereale şi alte plante agricole. ♢ Secerătoare-legătoare = maşină agricolă de recoltat care seceră şi leagă în snopi tulpinile de cereale. Secerătoare-treierătoare = combină. – Secera + suf. -ător.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SECERĂT//ÓR ~oáre( ~óri, ~oáre) m. şi f. Persoană care seceră. /a secera + suf. ~tor
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

secerătoáre-treierătoáre s. f., pl. secerătóri-treierătóri
(Dicţionar ortografic al limbii române)

secerătoáre-legătoáre s. f., pl. secerătóri-legătóri
(Dicţionar ortografic al limbii române)

secerătór s. m., adj. m., pl. secerătóri; f. sg. secerătoáre, g.-d. art. secerătoárei, pl. secerătoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: se sec sece secer secera

Cuvinte se termină cu literele: or tor ator rator erator