sechestru dex - definiţie, sinonime, conjugare

sechestru

[Sinonime]
SECHÉSTRU, sechestre, s.n. Măsură de asigurare ordonată de justiţie sau de fisc în cazul de neplată a unei datorii, constând în sigilarea bunurilor debitorului sau în darea lor în păstrare unei a treia persoane (până la vânzarea lor silită). ♦ (Jur.) Procedură care constă în încredinţarea în mâinile unei terţe persoane, a unui bun asupra căruia există un litigiu, până la soluţionarea litigiului. [Var.: (înv.) secvéstru s.n.] – Din fr. séquestre, lat. sequester, -tris.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SECHÉSTR//U ~e n. jur. Măsură oficială destinatăprevină înstrăinarea de către debitor a bunurilor sale materiale până la achitarea unei datorii. [Sil. -ches-tru] /<lat. sequestrum, sequestrer, fr. séquestre
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

sechéstru (-re), s.n. – Sigilarea bunurilor debitorului, confiscare. – Mr. sucrestu. Fr. séquestre, în mr. din it. sequestro, cf. tc. sekuestro. – Der. sechestra, vb. (a pune sechestru, a confisca), din fr. séquestrer.
(Dicţionarul etimologic român)

SECHÉSTRU s.n. 1. Încredinţarea (prin hotărâre judecătorească), unei a treia persoane, a unui bun asupra căruia există un litigiu. ♦ Măsură de asigurare ordonată de justiţie sau luată de fisc, constând în aplicare de sigiliu sau dare în păstrare unei terţe persoane a bunurilor unui debitor. 2. Fragment osos rămas în ţesuturi după o fractură sau infecţie a osului. [< fr. séquestre, lat. sequestrum].
(Dicţionar de neologisme)

SECHÉSTRU s. n. 1. măsură de asigurare ordonată de organele judiciare sau financiare, constând în aplicarea de sigiliu sau dare în păstrare unei terţe persoane a bunurilor unui inculpat sau debitor. ♢ măsură excepţională de administrare forţată sau de supraveghere adoptată de un stat beligerant faţă de un bun al inamicului în vederea conservării acestuia. ♢ reţinere a unei nave de către un stat, cu privire la care există un litigiu, până la soluţionarea acestuia. 2. fragment osos rămas în ţesuturi după o fractură sau infecţie a osului. ♢ ţesut necrozat. (< fr. séquestre, lat. sequestrum)
(Marele dicţionar de neologisme)

sechéstru s. n., art. sechéstrul; pl. sechéstre
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
SECHÉSTRU s. (JUR.) 1. (pop.) zălog, (înv.) zebereală. (I-a pus ~ pe bunuri.) 2. poprire. (~ pe o sumă de bani.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: se sec sech seche seches

Cuvinte se termină cu literele: ru tru stru estru hestru