sector dex - definiţie, sinonime, conjugare

sector

[Sinonime]
SECTÓR, sectoare, s.n. 1. (Mat.) Porţiune dintr-un plan limitată de două drepte concurente şi de arcul unei curbe cuprins între cele două drepte; mulţimea punctelor din interiorul unei sfere, situată în interiorul conului având ca bază un cerc mic al sferei, iar ca vârf centrul sferei. ♦ (Tehn.) Organ de maşină în formă de cerc, de roată (dinţată). 2. Fiecare dintre zonele corespunzătoare unei delimitări de orice natură a unei suprafeţe; porţiune limitată dintr-o suprafaţă. ♦ Zonă de acţiune a unei unităţi militare. ♦ Subîmpărţire administrativă în cadrul unui oraş mai mare. 3. Domeniu sau ramură de activitate. – Din fr. secteur, lat. sector, -oris.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SECT//ÓR1 ~oáre n. mat. Porţiune dintr-un plan limitat de două raze şi de arcul dintre ele. ~ de cerc. /<fr. secteur, lat. sector, germ. Sektor
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

SECT//ÓR2 ~oáre n. 1) Subdiviziune administrativ-teritorială într-un oraş. 2) Domeniu de activitate; compartiment. ~ economic. 3) Zonă de acţiune a unei unităţi militare. /<fr. secteur, lat. sector, germ. Sektor
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

SECTÓR s.n. 1. (Mat.) Porţiune dintr-un plan mărginită de două raze concurente şi de arcul unei curbe cuprins între cele două raze. ♦ Piesă în formă de sector de cerc. 2. Parte, porţiune limitată dintr-o suprafaţă. ♦ (Mil.) Zona de acţiune a unei unităţi. 3. Domeniu sau ramură de activitate. ♦ Diviziune, parte, domeniu în cadrul economiei sau al unor unităţi administrativ-teritoriale. ♦ Sector social-economic = parte a economiei bazată pe o anumită formă de proprietate asupra mijloacelor de producţie. [Cf. fr. secteur, rus. sektor, lat. sector < secare – a tăia].
(Dicţionar de neologisme)

SECTÓR s. n. 1. (mat.) porţiune dintr-un cerc între două raze concurente. ♢ piesă sau organ de maşină în formă de sector de cerc. 2. porţiune limitată dintr-o suprafaţă. ♢ (mil.) zona de acţiune a unei unităţi. ♢ porţiune dintr-un drum care intră în raza unei unităţi de construcţie sau de întreţinere. 3. domeniu, ramură de activitate. ♢ diviziune, parte, domeniu în cadrul economiei sau al unor unităţi administrativ-teritoriale. o ~ social-economic = parte a economiei bazată pe o anumită formă de proprietate asupra mijloacelor de producţie. (< fr. secteur, lat. sector)
(Marele dicţionar de neologisme)

sectór s. n., pl. sectoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
SECTÓR s. 1. v. zonă. 2. parte, porţiune. (Un ~ al pieţei era destinat desfacerii brânzeturilor.) 3. cvar-tal, microraion. (Un ~ într-un oraş.) 4. v. branşă. 5. v. domeniu. 6. arie, compartiment, domeniu, sferă. (~ de aplicare.) 7. cadru, cerc, câmp, domeniu, sferă, tărâm, zonă. (~ de preocupări.) 8. domeniu, resort, serviciu. (În ~ul public s-au făcut mari progrese.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: se sec sect secto

Cuvinte se termină cu literele: or tor ctor ector