secundantă dex - definiţie, sinonime, conjugare
SECUNDÁNT, -Ă, secundanţi, -te, s.m. şi f. Persoană care secundează, ajută, urmează, însoţeşte pe cineva. ♦ Arbitru secund. ♦ Persoană care asistă şi îndrumează un participant la anumite întreceri sportive (box, şah). ♦ (Înv.) Martor la un duel. [Var.: secondánt, -ă s.m. şi f.] – Din germ. Sekundant.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SECUNDÁN//T ~tă ( ~ţi, ~te) m. şi f. 1) Persoană care secundează. 2) Arbitru secund. 3) înv. Martor la un duel. /<germ Sekundant, lat. secundans, ~ntis
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

SECUNDÁNT, -Ă s.m. şi f. Cel care secundează pe cineva. ♦ Arbitru, ajutător al participantului în anumite întreceri sportive (box, şah). [Var. secondant, -ă s.m.f. / < germ. Sekundant].
(Dicţionar de neologisme)

SECUNDÁNT, -Ă s. m. f. 1. cel care secundează pe cineva. ♢ martor la un duel sau harachiri. ♢ ajutător al unui participant în anumite întreceri sportive. 2. sportiv, echipă care într-o cursă (ciclism, alergări, canotaj) urmăreşte îndeaproape adversarul din faţă. (< germ. Sekundant, lat. secundans)
(Marele dicţionar de neologisme)

secundánt s. m., pl. secundánţi
(Dicţionar ortografic al limbii române)

secundántă s. f., pl. secundánte
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
SECUNDÁNT s. v. asistent.
(Dicţionar de sinonime)

SECUNDÁNT s. v. acompaniator.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: se sec secu secun secund

Cuvinte se termină cu literele: ta nta anta danta ndanta